Peste 20 de percheziţii sunt făcute, marţi, la cabinete medicale din ţară într-un dosar în care sunt vizate 31 de unităţi spitaliceşti, existând suspiciuni, printre altele, că au fost falsificate consimţămintele unor presupuşi voluntari la testarea de medicamente, anunţă Poliţia Română.

Poliţişti fac marţi 26 de percheziţii la cabinete medicale din Capitală şi din alte patru judeţe, într-un dosar penal în care mai mulţi medici sunt vizaţi pentru luare de mită, abuz în serviciu, fals intelectual şi fals material în înscrisuri oficiale, fiind ridicate şi documente de la 31 de spitale din 16 judeţe, anunţă Poliţia Română. Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că în Bucureşti se fac verificări la Spitalul Militar Central şi Spitalul Clinic de Psihiatrie Alexandru Obregia.

"Percheziţiile sunt efectuate la mai multe unităţi sanitare din Bucureşti şi din judeţele Arad, Cluj, Constanţa şi Dolj, unde îşi desfăşoară activitatea cei în cauză, precum şi la sediile şi punctele de lucru a cinci societăţi comerciale cu profil medical, care reprezintă interesele sponsorilor. De asemenea, sunt ridicate înscrisuri şi probe de la 31 de unităţi sanitare aflate pe raza judeţelor Argeş, Botoşani, Buzău, Braşov, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Iaşi, Mureş, Neamţ, Prahova, Suceava, Sibiu, Timiş şi Vrancea", se precizează într-un comunicat de presă al Poliţiei Române.

Poliţiştii au suspiciuni că, printre altele, medicii ar fi derulat studii clinice pentru testarea unor medicamente pentru boli mentale, cu falsificarea consimţămintelor presupuşilor voluntari.

"Astfel, medicii incluşi în derularea de studii clinice ar fi falsificat întreaga documentaţie de evaluare a pacienţilor - subiecţi, fie prin falsificarea consimţământului de participare la studiu acordat de către pacient sau de către aparţinătorii acestuia, fie prin consemnarea în fişele de evaluare sau foile de observaţii a unor aspecte false referitoare la diagnostic, starea de sănătate a pacienţilor, tratamentul urmat şi efectele acestuia" , se mai arată în comunicat.

În studiu pentru medicamente ar fi fost incluse persoane care nu sufereau de afecţiunea pentru care era testat medicamentul experimental sau, în alte situaţii, medicamentul nici nu ar fi fost administrat.

"Ulterior, medicii ar fi prezentat către sponsorul care a comandat studiul, respectiv societăţile percheziţionate, documentele necesare avizării şi aprobării punerii pe piaţă a respectivelor medicamente ce au făcut obiectul studiului clinic", mai precizează anchetatorii.