Preşedintele american Barack Obama are în plan o suplimentare substanţială a prezenţei militare americane în armament greu, vehicule blindate şi alte echipamente în statele NATO din centrul şi estul Europei, o măsură despre care oficiali ai administraţiei afirmă că este menită să descurajeze Rusia de la eventuale alte agresiuni în regiune, scrie cotidianul The New York Times, în ediţia online.

Conform prestigioasei publicaţii, care citează mai mulţi oficiali, Casa Albă plănuieşte să solicite în acest scop o suplimentare bugetară de peste 3,4 miliarde de dolari pentru cheltuielile militare din Europa în 2017, ceea ce înseamnă o creştere de peste patru ori a bugetului actual de 789 milioane de dolari.

România, Ungaria şi ţările baltice se numără printre statele unde ar putea fi desfăşurate armele şi echipamentele suplimentare, afirmă oficiali din cadrul Pentagonului. Acestea vor fi utilizate de forţele americane şi de cele ale NATO, astfel încât Alianţa să poată menţine în orice moment în regiune o brigadă completă de blindate.

Chiar dacă activitatea militară a Rusiei s-a domolit în estul Ucrainei în lunile din urmă, Moscova menţine o prezenţă în zonă, colaborând cu forţele locale proruse. Oficiali ai administraţiei SUA afirmă că suplimentarea forţelor NATO are ca scop trimiterea unui semnal preşedintelui Vladimir Putin despre faptul că Occidentul păstrează suspiciuni profunde cu privire la intenţiile sale în regiune.

"Nu este vorba despre un răspuns la ceva care s-a întâmplat recent. Este un răspuns pe termen mai lung la un mediu de securitate schimbat. El reflectă o situaţie nouă, în care Rusia a devenit un actor mai dificil", a explicat un oficial american de rang înalt.

Potrivit NYT, nu este clar deocamdată care va fi reacţia Rusiei la întărirea prezenţei militare a NATO pe flancul estic.

După semnarea unui acord de încetare a focului anul trecut, administraţia lui Putin a încercat să aplaneze tensiunile cu Occidentul. Oficiali american spun că guvernul rus este nerăbdător ca SUA şi Uniunea Europeană să ridice sancţiunile economice, ceea ce sugerează că nu va escalada tensiunile ca reacţie la noile angajamente militare.

Analişti independenţi au fost însă surprinşi de amploarea acestei creşteri previzionate a cheltuielilor militare pentru Europa, ce face parte dintr-o solicitare bugetară totală de 580 miliarde de dolari pentru Pentagon. Conform unui oficial din domeniul apărării, Casa Albă urmează să solicite, de asemenea, Congresului o creştere de 35% (7 miliarde de dolari) pentru operaţiunile împotriva Statului Islamic.

Potrivit unor analişti, creşterea cheltuielilor şi desfăşurarea de militari suplimentari va deranja, cu certitudine, Rusia.

"Este un semnal extrem de puternic de angajament pentru descurajarea Rusiei şi întărirea alianţei noastre şi a parteneriatului cu ţări precum Ucraina, Republica Moldova şi Georgia", a estimat Evelyn N. Farkas, care a răspuns până în octombrie la Pentagon de politica cu privire la Rusia şi la Ucraina.

Administraţia americană propune ca banii să provină dintr-un cont separat de finanţare de război, destinat operaţiunilor în conflictele din Siria şi din Irak, dar şi pentru menţinerea prezenţei militare americane în Afganistan. Aceasta înseamnă că cererea de suplimentare bugetară va fi singulară şi nu va constitui neapărat un angajament care va continua şi în cererile bugetare dincolo de anul 2017, susţin oficiali.

"Este o modalitate de a ocoli tăierile bugetare" impuse Pentagonului, explică Todd Harrison, director de analiză a bugetului de apărare la Centrul de Studii Strategice şi Internaţionale din Washington.

În opinia sa, această "inginerie" bugetară ar putea să nu fie suficientă pentru a-i linişti pe aliaţii est-europeni îngrijoraţi, întrucât lasă în seama viitoarei administraţii decizia privind viitorul cheltuielilor militare în Europa.

"Dacă vrem să le oferim garanţii suplimentare aliaţilor din Europa, trebuie să arătăm că avem un plan şi pentru viitor", este de părere Todd Harrison.

Potrivit unor oficiali din administraţie, noile investiţii nu au drept scop doar descurajarea Rusiei. Armele şi echipamentele ar putea fi desfăşurate şi de-a lungul flancului sudic al NATO, unde ar contribui la lupta împotriva Statului Islamic sau la gestionarea valului de migranţi din Siria.

Cu toate acestea, nu există nicio îndoială că ţinta principală a acestor suplimentări bugetare este Rusia, responsabili din administraţie insistând că, după doi ani de la anexarea Crimeii, este imperativ ca Moscovei să-i fie trimis un mesaj că NATO va face tot ceea ce trebuie pentru a-şi proteja membrii est-europeni, îngrijoraţi că ar putea fi următoarele ţinte ale agresiunii ruse.

Rusia a investit puternic pentru a-şi transforma armata greoaie, în stil sovietic, într-o forţă mai flexibilă, capabilă să poarte intervenţii rapide. Această realitate, combinată cu disponibilitatea lui Putin de a folosi armata pentru a extinde influenţa Rusiei dincolo de graniţe, a necesitat o forţă de descurajare mai puternică, explică oficiali de la Pentagon. Potrivit unuia dintre ei, Pentagonul doreşte o prezenţă rotaţională permanentă în Europa de Est, ceea ce presupune că în regiune va exista întotdeauna echivalentul unei brigăzi, mai scrie The New York Times.

AGERPRES