Judecătoria Găeşti a motivat decizia de eliberare a lui Ioan Niculae, care nu este definitivă, prin faptul că omul de afaceri a executat fracţia de pedeapsă prevăzută în mod obligatoriu de lege, a fost disciplinat, stăruitor în muncă şi a dat "dovezi temeinice de îndreptare".

Judecătoria Găeşti arată în motivarea deciziei prin care a hotărât eliberarea condiţionată a lui Ioan Niculae, condamnat pe 2 aprilie, la doi ani şi şase luni de închisoare în doarul "mită la PSD", că acesta îndeplineşte condiţiile pentru a ieşi din închisoare.

“Astfel, raportat la durata totală a pedepsei şi la fracţiunea deja executată , instanţa consideră că este justă opinia Comisiei pentru individualizarea regimului de executarea a pedepselor privative de libertate care arată că petentul condamnat poate beneficia de liberarea condiţionată întrucât a dat suficiente dovezi temeinice de îndreptare. Instanţa, reţinând aceste împrejuări, consideră că în cauză, sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 59 şi următoarele Cod penal anterior, atât cu privire la fracţiunea de pedeapsă executată, cât şi cu privire la comportarea condamnatului la locul de deţinere”, se arată în motivarea Judecătoriei Găeşti.

Pedeapsa lui Niculae este de 914 zile, iar pentru a putea cere eliberarea condiţionată, acesta trebuia să execute o treime, respectiv 304 zile. El a executat, efectiv, 202 zile, din 2 aprilie, până la data în care s-a discutat cererea sa de eliberare condiţionată în comisia de specialitate din Penitenciarul Găeşti, din care s-au considerat ca executate 171 de zile, ca urmare a muncii prestate.

Instanţa reţine că pe parcursul executării pedepsei Ioan Niculae a participat la 22 de programe educaţionale şi a desfăşurat activităţi lucrative.

În 2 aprilie, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe patronul grupului SC Interagro SA Ioan Niculae, la doi ani şi şase luni de închisoare în doarul "mită la PSD". În acelaşi dosar au fost condamnaţi Gheorghe Bunea Stancu, la trei ani de închisoare, Gheorghe Teodorescu şi Viorel Bărac, la doi ani şi şase luni cu executare.

Iniţial, Judecătoria Sectorului 1 a decis, în 20 noiembrie 2013, achitarea omului de afaceri Ioan Niculae, aceeaşi decizie fiind luată şi în cazul lui Gheorghe Bunea, Viorel Bărac şi Gheorghe Teodorescu. Decizia Judecătoriei Sectorului 1 a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti de procurori.

Procurorii arătau, în rechizitoriu, că în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu şi-a folosit influenţa şi autoritatea rezultate din funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Brăila a PSD pentru a obţine, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce privesc finanţarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC Interagro SA, bani ce urmau să fie folosiţi în campania electorală prezidenţială, desfăşurată la sfârşitul anului 2009, pentru susţinerea candidatului PSD, Mircea Geoană.

Potrivit înţelegerii, sumele de bani trebuiau să fie date indirect, în sensul că Ioan Niculae urma să achite plăţi către diferiţi furnizori de servicii ce aveau legătură cu campania electorală, inclusiv instituţii implicate în realizarea de sondaje de opinie publică. În acest fel, au susţinut procurorii anticorupţie, se disimula destinaţia reală a sumelor de bani, ocolindu-se dispoziţiile legale referitoare finanţarea partidelor politic.

În schimbul banilor oferiţi, Ioan Niculae ar fi solicitat ca, în cazul câştigării alegerilor de către candidatul PSD, să fie desemnate persoane care să îi susţină interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, precum şi la nivelul celor două societăţi naţionale ce aveau ca obiect gestionarea şi distribuirea gazului natural (SNTGN Transgaz şi SNGN Romgaz SA), arătau procurorii în rechizitoriu.