24 martie 2015 (Franţa) — Un Airbus A320 al companiei Germanwings, filiala low-cost a Lufthansa, cu 150 de persoane la bord, printre care şase membri ai echipajului, s-a prăbuşit în regiunea Barcelonnette, în Alpii francezi. Potrivit unui secretar de stat în Ministerul Transporturilor francez, Alain Vidalies, 'nu există niciun supravieţuitor' al tragediei. Căutările ar putea dura mai multe săptămâni.

17 iulie 2014 (Ucraina) — Un avion Boeing 777 al Malaysia Airlines, cu 298 de persoane la bord, printre care 193 de olandezi, s-a prăbuşit în apropiere de Doneţk în estul Ucrainei. Avionul a fost cel mai probabil doborât de o rachetă sol-aer lansată într-o zonă controlată de separatiştii proruşi.

17 noiembrie 2013 (Rusia) — Un avion Boeing 737 al companiei ruse Tatarstan, care a decolat de la Moscova, s-a prăbuşit pe aeroportul din Kazan, provocând moartea celor 50 de pasageri şi membri ai echipajului.

10 aprilie 2010 (Rusia) — Un avion polonez în care se afla preşedintele Lech Kaczynski, soţia sa şi alţi înalţi responsabili politici şi militari polonezi, în total 96 de persoane, s-a prăbuşit la Smolensk, în vestul Rusiei. Delegaţia poloneză se deplasa la ceremoniile prilejuite de comemorarea a 70 de ani de la masacrul de la Katyn.

20 august 2008 (Spania) —154 de persoane au murit după ce un avion MD-82 al companiei aeriene spaniole Spanair, care efectua o cursă spre arhipelagul din Canare, s-a prăbuşit şi apoi a luat foc la puţin timp după decolarea de pe aeroportul din Madrid.

14 septembrie 2008 (Rusia) — 88 de persoane, printre care 20 de străini, au murit în urma prăbuşirii unui avion Boeing-737 al Aeroflot care decolase de la Moscova şi care s-a prăbuşit în apropiere de Perm, în Munţii Ural.

30 noiembrie 2007 (Turcia) — Un avion de tipul McDonnell Douglas 83, al companiei turce low-cost Atlasjet, s-a prăbuşit în apropiere de Cukuroren (sud-vestul Turciei), provocând moartea a 57 de pasageri şi membri ai echipajului.

3 mai 2006 (Rusia) — Un avion Airbus A320 al companiei armene Armavia, care asigura legătura între Erevan şi Soci, s-a scufundat în Marea Neagră, provocând moartea a 113 persoane.

9 iulie 2006 (Rusia) —125 de persoane au murit după ce un Airbus A310 al companiei aeriene siberiene S7 a părăsit pista la aterizarea pe aeroportul din Irkuţk, în Siberia, a lovit un zid şi a luat foc.

22 august 2006 (Ucraina) — Un avion Tupolev Tu-154 al companiei ruse Pulkovo s-a prăbuşit în estul Ucrainei, provocând moartea a 170 de persoane.

România a fost şi ea marcată de o tragedie aviatică. Pe 31 martie 1995, un Airbus 310 al companiei Tarom s-a prăbuşit în apropiere de Baloteşti, la două minute de la decolare.

Toţi pasagerii (trei americani, un francez, doi spanioli, un thailandez, zece români şi 32 de belgieni, printre care un copil de şase ani şi un altul de patru luni), precum şi toţi membrii echipajului, şi-au pierdut viaţa.

Cauze oficiale: defecţiune la motoare (tracţiunea asimetrică a motoarelor), posibila incapacitate (medicală) a pilotului comandant survenită în timpul zborului şi comenzile insuficiente efectuate de către copilot în condiţiile apariţiei primilor doi factori.

Există însă opinii ale unor specialişti conform cărora avionul s-a prăbuşit din cauza unei explozii în aer. Una dintre bazele acestor acestor teorii este faptul că motoarele au intrat în pământ într-un unghi de 80 de grade, ceea ce ar însemna că avionul a căzut pur şi simplu, nu a planat. “De obicei, un avion se prăbuşeşte în  unghi de 30-40 de grade”, a spus, pentru Libertatea, Petruţ Ciobanu, profesor de criminalistică la Universitatea de Drept Bucureşti.

De asemenea, directorul de la acea vreme al Institului de Medicină Legală, Vladimir Beliş, spunea, în 2013: Explozia este cauza morţii pasagerilor şi a membrilor echipajului, nu carbonizarea. Explozia a avut loc în aer. Dacă mureau la impactul cu solul, cadavrele nu ar fi fost aşa de fragmentate”.

Adepţii teoriei conspiraţiei susţin că avionul a fost doborât deoarece la bord s-ar fi aflat două persoane neînregistrate care deţineau documente cu privire la evenimentele din 1989 şi care urmau să ajungă peste hotare (Libertatea).

Surse: Agerpres, Wikipedia, Libertatea