Indicele de ocupare din puşcăriile româneşti este de 118%. În penitenciare se afla 33.423 de condamnaţi definitiv şi arestaţi preventiv, iar capacitatea maximă este de 28.166 locuri. Orice deţinut care dă în judecată România la CEDO câştiga garantat. Numai anul trecut, statul a fost obligat să plătească despăgubiri de aproape 120.000 euro
La data de 16 iulie 2013 în puşcarii se aflau 33.423 de deţinuţi, condamnaţi definitiv sau arestaţi preventiv. Locurile disponibile sunt însă mult mai puţine. Mai exact, este vorba de 28.166. Astfel, un simplu calcul ne arată că, în momentul de faţă, în închisorile din România se afla în plus, faţă de capacitatea de cazare, 5.257 de deţinuţi. Este evident, în aceste condiţii, că nici nu se poate pune problema despre asigurare unor condiţii decente sau de respectarea normelor impuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Problema supraaglomerării din închisori ar putea fi rezolvată printr-o lege care să prevadă amnistierea unor infracţiuni şi graţierea unor pedepse, care, în acelaşi timp, ar determina îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie, şi deci reducerea numărului de condamnări la CEDO. După cum se ştie, un astfel de proiect a fost propus de către deputaţii Mădălin Voicu şi Nicolae Păun.
Proiectul de lege iniţiat de către deputaţii Mădălin Voicu şi Nicolae Păun privind amnistierea infracţiunilor cu pedepse mai mici de patru ani şi graţierea pedepselor de până la 6 ani are ca scop manifestarea unui act de clemenţă faţă de persoanele care se afla la prima abatere şi au comis fapte antisociale minore, dar, mai important, urmăreşte că România să intre în rândul statelor europene în ceea ce priveşte condiţiile de detenţie. Nu în ultimul rând, proiectul a ţinut cont şi de o realitate exprimată chiar de şefi de penitenciare, care au explicat că, în opinia lor, numeroase persoane condamnate la privarea de libertate nu ar trebui să fie deţinute, reeducarea lor putându-se face mult mai eficient prin alte metode alternative. Proiectul a fost respins de Senat, avizat de Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor şi care urmează să fie discutat de plen, Camera fiind for decizional.
