Odată cu venirea primăverii, în munţii noştri şi nu numai, putem întâlni viperele, care ştim cu toţii că adoră zonele calcaroase, ideale pentru stilul lor de viaţă. În această perioadă viperele ies de la hibernare, deci e bine să ştim cum să ne ferim de astfel de întâlniri care pot fi periculoase şi cum să procedăm în caz de muşcătură. Haideţi să vedem locuri din România unde trăiesc vipere!

Unde putem întâlni viperele

În Europa sunt peste 15 de specii de vipere, iar în lume câteva sute.  Vipera comună (vipera berus), vipera cu corn (vipera ammodytes), dar şi cel puţin trei subspecii de viperă de stepă (vipera ursini) se găsesc în România. Cea mai răspândită este vipera comună (sau vipera cu cruce), din care pe teritoriul Românei trăiesc circa 30.000 de exemplare, urmată de vipera de stepă şi de cea cu corn. Aceasta din urmă este cea mai periculoasă, dar şi cea mai rară. Culoarea variază de la cenuşiul masculilor la nuanţe maronii, roşcate şi cărămizii la femele.

Vipera comună este întâlnită cel mai adesea la marginile pădurilor de foioase, în poieni însorite, dar şi în interiorul pădurii unde se ascunde în frunze. Ea se mai poate ascunde şi sub stâncile sau în crăpăturile acestora din pădure.

Vipera cu corn trăieşte în Munţii Banatului, Munţii Retezat, Valea Cernei şi Valea Nerei. Ea este întălnită, de obicei, în zonele stâncoase, dar se întâlneşte şi în apropierea apelor şi în pădurile de foioase.

Vipera de stepă alături de subspeciile ei se poate întâlni în zonele izolate ale Moldovei. O altă subspecie a rasei se întâlneşte în habitatul Deltei Dunării, dar şi în complexul Razim, sau în zone precum Valea Siretului din judeţul Galaţi.

Ce spun cercetătorii despre vipere

„Vipera cu corn are un avans, deoarece, deşi are o concentraţie mai mică de hemotoxine, injectează o cantitate mai mare de venin. Vipera comună, are o concentraţie mai mare de hemotoxine, dar injecteaza o cantitate mai mică de venin. Însă, de departe, cei mai periculoşi sunt juvenili. Aceştia au o cantitate foarte mare de hemotoxine şi în plus sunt mult mai agresivi. Am întâlnit multi viteji care s-au pus în situaţii extrem de periculoase.”

Reguli simple oferite pentru cei care fac plimbări în natură şi nu vor să aibă probleme cu viperele

• În primul rând, să vă informaţi în privinţa traseului pe care urmează să-l parcurgeţ Viperele au un camuflaj extrem de bun, aşa că nu vă bazaţi că o să le vedeţi. Aţi fi uimiţi dacă aţi şti pe lângă cate aţi trecut.
• Trebuie să aveţi un echipament corespunzător: bocanci, pantaloni lungi dintr-un material mai rezistent, (ciorapul tras peste pantalon). Trebuie să se ştie că o viperă în poziţie de atac poate “sări” între o treime si două treimi din lungimea ei, deci cca. 30-60 cm.
• Nu intraţi în panică atunci când vedeţi o viperă! Încercaţi să o ocoliţi la o distanţă de câţiva metri, iar dacă aceasta încercă să plece, aveţi răbdare să se retragă. Dacă o întalniţi pe o potecă, iar aceasta e amorţită, puteţi să o indepărtaţi cu un băţ lung.
• Trebuie să ştiţi că viperele sunt active şi noaptea atunci când temperaturile sunt ridicate. Asta deoarece vipere evită temperaturile din timpul zilei şi pentru că noaptea vânează rozătoare. Acest obicei le aduce uneori în apropierea aşezărilor umane.
• Important! Viperele sunt protejate prin Legea 13/1993 privind aderarea României la Convenţia pentru conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa. Uciderea sau capturarea acestora sunt pedepsite prin lege!
• Atunci când vă aşezaţi în iarbă, când se fac căţărări sau se păşeşte peste praguri de piatra sau trunchiuri de copaci căzuţi, locuri unde viperelor le place să se camufleze. Dacă se vor trezi brusc cu un picior în faţă sau chiar pe ele, cu siguranţă vor ataca.
• Să fiţi mai prudenţi în lunile martie-aprilie, deoarece atunci pot fi întâlnirile cele mai periculoase.

Sursa: www.stiridinlume.ro