Fostul ministru Elena Udrea, arestat provizoriu în Bulgaria, în vederea extrădării către România, are, luni, termen, în dosarul de mare corupţie, respectiv cazul Hidroelectrica, în care urma să dea declaraţii în faţa instanţei.

 

Anterior fugii sale din România, în ziua în care ICCJ urma să pronunţe decizia definitivă în dosarul Gala Bute, Elena Udrea anunţase la CAB, în acest dosar, că doreşte să dea declaraţie de inculpat.

 

Cu toate acestea fostul demnitar, prin apărătorii săi, a amânat două ori momentul, la două termene diferite, la ultimul termen arătând că trebuie să ajungă la instanţa supremă la un dosar despre care se ştia că este în imposibilitate de judecare şi că se va amâna.

 

Sechestre menţinute

 

La finalul lunii martie judecătorul care are în analiză dosarul Hidroelectrica a verificat din oficiu starea sechestrelor puse de procurorii DNA în dosar şi a stabilit că există în continuare motivele şi temeiurile pentru care acestea au fost luate.

 

Astfel sechestrele puse pe bunurile fostului ministru în acest caz au fost menţinute.

 

„În temeiul art.2502 Cod de procedură penală, menţine măsura asiguratorie a popririi luată fa?ă de inculpata UDREA ELENA-GABRIELA prin ordonanţa din 15.12.2016 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, Secţia de Combatere a Infracţiunilor Asimilate Infracţiunilor de Corupţie ?i măsura sechestrului asigurator instituită fa?ă de aceea?i inculpată prin încheierea din data de 01.10.2018, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară al Cur?ii de Apel Bucure?ti, în dosarul nr.9725/2/2017/a1, definitivă prin încheierea nr.902 din 15.11.2018 a unui Complet de cameră preliminară din cadrul Înaltei Cur?i de Casa?ie ?i Justi?ie – Sec?ia Penală. În temeiul art.275 alin.3 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Executorie. Cu drept de contestaţie în 48 de ore de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică”, se arată în minuta Curţii.

 

Dosar blocat la final

 

Dosarul Hidroelectrica, în care fostul demnitar este judecat pentru modalitatea în care o sumă de aproape patru milioane de dolari ar fi ajuns la PDL în perioada în care liderii formaţiunii atacau contractele dintre stat şi compania Energy Holding a afaceristului Bogdan Buzăianu este aproape de final.

 

În acest dosar judecătorul de caz a stabilit audierea Elenei Udrea după care urmau peldoariile finale înainte de rîmânearea în pronunţare.

 

„Afacerea” Hidroelectica

 

Curtea de Apel Bucureşti a respins, luni, din scaun, o serie de solicitări făcute de apărarea Elenei Udrea, în apropierea finalului procesului de mare corupţie în care este judecată privind modalitatea în care ar fi ajuns la partid o geantă cu bani pentru încetarea „demonizării„ în spaţiul public a contractelor Hidroelectrica cu firma omului de afaceri Bogdan Buzăianu.

 

Concret, judecata se află spre final, după ce instanţa a epuizat de audiat toţi martorii acuzării dar şi pe cei ai apărării,

 

Astfel, avocaţii Elenei Udrea au cerut la termenul de luni al procesului punerea la dispoziţie a mai multor sesiuni audio -video înregistrate ale unora dintre martorii acoperiţi ai procurorilor DNA, precum omul de afaceri Buzăianu sau şefa contabilităţii acestuia, Lavinia Ţicu, dar şi astfel de sesiuni audio-video ale declaraţiilor unor martori ce nu au fost conspiraţi vreodată în dosar, din sfera politică.

 

Astfel, Elena Udrea ar fi vrut să deţină înregistrările audio-video cu declaraţiile de martori date la DNA de Sulfina Sarbu, Gheorghe Răzvan Murgeanu, Gheorghe Flutur, Emil Boc sau Ioan Oltean.

 

„Aceste declaraţii înregistrate video nu ne-au fost înmânate”, au insistat avocaţii.

 

Procurorul DNA prezent la şedinţă s-a opus administrării acestor probe, care se află la ofiţerul însărcinat cu documentele clasificate ale dosarului. Acesta a explicat instanţei de judecată că instanţa a ridicat deja identităţile protejate ale martorilor acoperiţi, aceştia au fost audiaţi în mod public în instanţă, momente la care apărarea Elenei Udrea a luat contact direct cu ei punând întrebări şi confruntându-i, astfel că deţinerea efectivă a declaraţiilor lor nu este necesară şi nici utilă.

 

De asemenea DNA a explicat că declaraţiile demnitarilor solicitate de apărarea fostului ministru Udrea de asemenea nu se impune pentru că declaraţiile lor scrie sunt la dosarul cauzei şi sunt publice.

 

Instanţa a respins scurt cererile avocaţilor şi a atras atenţia ca Elena Udrea să fie pregătită în 14 martie să dea declaraţia de inculpat în dosar, aceasta fiind una dintre ultimele etape înainte de pledoariile finale din proces.

 

După ce instanţa a respins probele, unul dintre avocaţii Elenei Udrea, Veronel Rădulescu, a insistat că este deţinător de certificat ORNISS, act necesar studierii sau deţinerii actelor clasificate, şi a cerut instanţei să îi permită accesul la probele audio-video invocate.

 

Instanţa l-a lămurit pe avocat că s-a pronunţat deja cu privire la cererea sa privind respectivele probe audio-video şi că o altă procedură la care acesta poate apela este cea strict administrativă, respectiv o cerere la ofiţerul de informaţii al instanţei.

 

Audieri pe bandă rulantă

 

Până la acest moment Curtea a audiat zeci de martori ai DNA, inclusiv pe cei care în timpul anchetei de amploare a procurorilor anticorupţie au avut identitate protejată la solicitarea anchetatorilor.

 

În acest dosar de mare corupţie, Elena Udrea, membru al Guvernului la data faptelor, este judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă şi spălare a banilor.

 

Alături de ea este judecat şi Dan Cătălin Andronic, om de afaceri pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă.

 

În rechizitoriul transmis judecătorilor Curţii procurorii DNA notau că în cursul anului 2011, inculpata Udrea Elena Gabriela a acceptat promisiunea făcută de un om de afaceri, prin intermediari, de a primi suma de 5.000.000 USD.

 

Banii ar fi fost primiţi de fostul demnitar din Guvern pentru a-şi exercita influenţa asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei şi a celor din cadrul SC Hidroelectrica SA, în vederea menţinerii, în condiţiile deja negociate (preţ şi cantitate de energie furnizată), contractele pe care societatea omului de afaceri Bogdan Buzăianu le încheiase cu SC Hidroelectrica SA.

 

Din suma promisă, inculpata a primit, în noiembrie 2011, în scopul arătat, prin intermediari, 3.800.000 de dolari, dar şi o creanţă de 900.000 de euro; creanţa reprezenta o sumă pe care o firmă a omului de afaceri o împrumutase unui terţ şi care era garantată cu părţi sociale ale unei societăţi comerciale care deţinea două publicaţii.

 

Pentru a ascunde că era beneficiara reală a creanţei de 900.000 euro (care i-ar fi conferit pe cale de consecinţă şi puterea de a influenţa activitatea societăţii cu activitate media), Udrea Elena Gabriela a preluat creanţa de la firma controlată de omul de afaceri, prin interpunerea unei alte firme paravan, aparţinând unei cunoştinţe.

 

Cu ocazia audierii sale ca martor, inculpatul Dan Cătălin Andronic a făcut afirmaţii mincinoase, cu privire la aspectele esenţiale ale cauzei. De exemplu, Dan Cătălin Andronic a declarat mincinos:

 

- că nu a avut cunoştinţă de împrejurarea că Elena Gabriela Udrea este beneficiara reală a creanţei amintite, care i-ar fi permis acesteia să controleze societatea media, să dobândească părţi sociale, să se implice în politica editorială a unui cotidian deţinut de această societate;

 

- că îi comunica Elenei Udrea date privind situaţia financiară a cotidianului deţinut de societatea media şi indicatori de performanţă, doar pentru a se lăuda, pentru a o încunoştinţa că publicaţiei îi „merge bine”;

 

- că nu i-a cerut Elenei Udrea acordul pentru a publica anumite articole, ci doar s-a consultat cu aceasta pentru a „verifica veridicitatea” informaţiilor obţinute.

 

Separat, faţă de inculpatul Budeanu Radu Ioan s-au continuat cercetările iar finalmente anchetatorii au încheiat cu acesta un acord de recunoaştere a vinovăţiei.

 

Acordul a fost aprobat şi de către judecătorul Tribunalului Bucureşti, investit cu analizarea sa, astfel că afaceristul a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare pentru complicitate la trafic de influenţă în dosarul Hidroelectrica.

 

Este de menţionat că DNA nu a dat publicităţii informaţia privind încheierea acestuia acord de recunoaştere a vinovăţiei, motivul fiind Ghidul de Bune Practici dintre Mass-Media şi sistemul judiciare revizuit de Consiliul Superior al Magistraturii.

 

 

 

sursa: www.stiripesurse.ro