1,25 de miliarde lei – aceasta este suma pe care o cer de la guvern administraţiile locale din 25 de municipii – în principal mari oraşe – ca ajutoare pentru plata facturilor la încălzire în iarna care vine. Ele sunt, însă, doar ”vârful icebergului”, pentru că majoritatea dintre cele 319 oraşe din România se bazează în continuare pe sisteme centralizate de încălzire.

 

Costurile totale socotite de cele 25 de administraţii se ridică la 1,8 miliarde, încă câteva sute de milioane s-ar găsi în bugetele locale.

 

Problema încălzirii în marile oraşe este presantă în condiţiile în care costul energiei creşte necontrolat, iar proiectul de lege de plafonare a preţurilor la energie – adoptat miercuri de Parlament – nu schimbă cu nimic datele problemei.

 

Situaţia este de nerezolvat până la instalarea unui guvern cu puteri depline, care să producă legislaţie şi bani.

 

Revolta municipiilor: Bucureştiul cumpără gaz direct de la producător, cu 150 lei. Restul ne ducem pe 800 lei, sau cât mai creşte…

Asociaţia Municipiilor din România a trimis un document către ministerul de Finanţe în care prezintă sumele de care au nevoie municipii ca Oradea, Iaşi, Craiova, Cluj, Constanţa şi alte 20 de mari oraşe pentru a nu ajunge în situaţia Timişoarei, unde deja căldura a fost oprită în tot oraşul.

 

Anterior, conducerea Asociaţiei a discutat problema cu ministrul de Finanţe, Dan Vîlceanu.

 

„În această iarnă nu putem face faţă creşterilor de preţuri pentru a încălzi populaţia, pentru a ţine în viaţă sistemele centralizate de termoficare. A mai fost o discuţie despre tratamentul egal. S-a făcut deja o înţelegere în Bucureşti ca preţul gazului să fie luat direct cu preţul de la Romgaz de 150 de lei, iar restul primarilor să ne ducem pe 800 – 1.000 de lei sau cât mai creşte acest preţ. Nu e deloc corect”, a declarat, pentru Europa Liberă, Constantin Toma, preşedintele executiv al AMR.

 

Primarii din cele 25 de municipii care au sistem centralizat de încălzire susţin că principalele probleme cu care se confruntă în această perioadă şi pentru care solicită sprijin sunt:

 

Plata în avans a unor cantităţi de combustibil

Realizarea unor lucrări de reparaţii în sistem de urgenţă care condiţionează funcţionarea sistemului de termoficare

Plata datoriilor restante, în mod deosebit la furnizorii de combustibil

Susţinerea subvenţionării costului gigacaloriei

Dan Vîlceanu arată fundul sacului Fondului de rezervă

Ministrul de Finanţe a cerut primarilor să-i spună care este partea din facturile de încălzire pentru iarnă pe care o pot acoperi din bugetele locale.

 

În urma centralizării datelor, Dan Vîlceanu a constatat că 1,27 miliarde de lei ar trebui să vină de la bugetul central.

 

Problema este că Fondul de rezervă este aproape gol, premierul împărţind cu generozitate, în special către aleşii locali PNL şi UDMR, bani din fondul de rezervă imediat după ce a fost ales preşedinte PNL la Congresul din 25 septembrie.

 

Astfel că ministrul Vâlceanu le-a arătat primarilor fundul sacului: în fondul de rezervă se mai găsesc aproape 50 de milioane de lei. Oricum, Florin Cîţu, demis la doar câteva zile după ce a câştigat conducerea partidului, nu are cum rezolva problema pentru că nu poate da în acest moment Ordonanţe de Urgenţă sau să aprobe o nouă rectificare bugetară, aflându-se în interimat.

 

Studiu de caz,Timişoara: E.On cere banii înainte sau taie gazul

Aproximativ 50.000 de gospodării din Timişoara, adică peste 100.000 de locuitori, majoritatea spitalelor, toate şcolile şi instituţiile publice, inclusiv primăria, au rămas marţi fără căldură. Situaţia a fost provocată de decizia E.On de a sista furnizarea de gaze naturale către compania de termoficare Colterm, după ce Primăria Timişoara nu a mai reuşit să plătească integral facturile la zi.

 

Administraţia Dominic Fritz a plătit după preluarea mandatului 136 de milioane de lei doar pentru termoficare, sumă ce curpinde şi datoriile istorice acumulate încă din 2013, în timpul mandatelor liberalului lui Nicolae Robu, fost primar şi fost preşedinte al organizaţiei locale a PNL. Acesta a fost primar între 2012 şi 2020.

 

Pentru a furniza gaze către Colterm, E.On cere plata în avans. Explozia preţurilor a urcat facturile de 6 – 7 ori şi s-a ajuns la 2 – 3 milioane de lei pe zi, bani pe care Primăria nu îi are şi care nu au fost prognozaţi în buget. La începutul anului, administraţia condusă de Dominic Fritz a estimat scumpirile la energie la 20 – 30%.

 

Autorităţile locale au încercat să găsească un nou furnizor, dar condiţiile impuse sunt aceleaşi: sunt cantităţi mici pe piaţă, ceea ce se translatează în preţuri foarte mari, şi toţi furnizorii solicită plata în avans a cantităţilor dorite.

 

În momentul de faţă, Timişoara are nevoie de 150 – 200 de milioane de lei ajutor de la Guvern, pentru a trece cu bine de această iarnă.

 

Suma este calculată pornind de la premiza dublării preţului perceput de Colterm de la abonaţi – de la 204 lei, la 408 lei.

 

Deocamdată, Primăria a cerut insolvenţa Colterm şi încearcă să funcţioneze pe sistem de avarie – spitalele vor fi alimentate pe consum minim de gaze şi cărbune, măcar pe timpul nopţii.

 

Reamintim că Timişoara nu a primit niciun leu la începutul lunii octombrie, când Guvernul a alocat administraţiilor locale un miliard de lei din Fondul de rezervă.

 

70% din această sumă a fost distribuită administraţiilor locale conduse de PNL şi UDMR.

 

 

 

 

Sursa: www.cursdeguvernare.ro