Cea mai mare rată de abandon şcolar este la începutul şi la finalul ciclului de învăţământ, la clasele pregătitoare şi a V-a, în ciclurile primar şi gimnazial, iar cel mai intens fenomen de abandon şcolar este în mediul rural, unde peste 23% dintre elevii intraţi în şcoală acum 8 ani abandonaseră şcoala până la terminarea gimnaziului. Abandonul şcolar a crescut la toate nivelurile de învăţământ, potrivit rapoartelor oficiale despre starea învăţământului preuniversitar şi universitar în anul 2019-2020, publicate de Ministerul Educaţiei.

35,3 mii de elevi din ciclurile primar şi gimnazial au abandonat şcoala în anul şcolar 2018-2019, potrivit raportului pentru anul 2020. Cu un an înainte, numărul elevilor care au abandonat era de 28 de mii, la fel şi cu un an înaintea acestuia.

Ce este abandonul şcolar

Rata abandonului şcolar este diferenţa dintre numărul elevilor înscrişi la începutul anului şcolar şi cel al elevilor aflaţi în evidenţă la sfârşitul aceluiaşi an şcolar, exprimată ca raport procentual faţă de numărul elevilor înscrişi la începutul anului.

Abandonul şcolar înseamnă că elevii renunţă să mai frecventeze şcoala. Abandonul şcolar este constatat pentru anul anterior şcolar, în raportul din anul 2020.

„Pe ansamblul învăţământului primar şi gimnazial, rata abandonului şcolar (indicator calculat pe baza metodei „intrare-ieşire”) în anul 2018/2019 a fost de 2,1% (procent ce reprezintă 35,3 de mii de elevi). În comparaţie cu anul anterior, valoarea indicatorului este în creştere”, potrivit raportului citat.

Analiza oficială remarcă şi o scădere a diferenţei dintre rata abandonului în învăţământul primar şi gimnazial din urban şi cea din rural, mediul rural fiind în continuare în dezavantaj (1,8% în urban şi 2,6% în rural).

De regulă abandonează mai mult băieţii decât fetele, dar anul trecut a avut loc o creştere similară a abandonului la ambele sexe.

„În ceea ce priveşte abandonul pe sexe, se evidenţiază o frecvenţă mai amplă a situaţiilor de abandon în cazul populaţiei şcolare masculine (în anul şcolar 2018/2019, 2,3% băieţi şi 2% fete – în creştere cu 0,5 p.p. atât în cazul băieţilor, cât şi în cazul fetelor)”, potrivit raportului.

În învăţământul primar, abandonul şcolar a crescut constant după momentul trecerii la 10 ani de şcolaritate obligatorie; situaţia s-a îmbunătăţit în perioada 2012-2014, însă ulterior valoarea indicatorului a înregistrat o nouă creştere. În anul şcolar de referinţă, valoarea indicatorului înregistrează o tendinţă ascendentă, valoarea fiind de 2%. Diferenţa pe

medii de rezidenţă scade uşor, mediul rural fiind în continuare defavorizat. Decalajul pe sexe se păstrează constant faţă de anul şcolar anterior (2,1% băieţi din ciclul primar abandonează şcoala, comparativ cu 1,8% fete), potrivit ministerului.

Efectele abandonului şcolar

Efectele abandonului şcolar: Abandonul şcolar generează şomaj, excluziune socială, sărăcie şi probleme de sănătate. Sunt multe motive care pot explica de ce unii tineri renunţă prea devreme la studii: probleme personale sau familiale, dificultăţi de învăţare sau o situaţie socioeconomică precară, potrivit Comisiei Europene. Alţi factori importanţi sunt funcţionarea sistemului de învăţământ, atmosfera din şcoli şi relaţiile dintre profesori şi elevi.

Efectele abandonului şcolar se resimt pe termen lung asupra evoluţiei societăţii şi creşterii economice. Cei care au părăsit timpuriu şcoala au tendinţa să participe mai puţin la procesul democratic şi sunt cetăţeni mai puţin activi. Abandonul şcolar afectează şi procesul de inovare şi creştere, pentru că aceasta se bazează pe forţa de muncă competentă în întreaga economie, nu doar pe cea din sectoarele de înaltă tehnologie. Potrivit Comisiei Europene, „reducerea cu numai un punct procentual a ratei europene medii de părăsire timpurie a şcolii ar permite economiei europene să dispună în fiecare an de aproape o jumătate de milion de tineri lucrători calificaţi”.

Cel mai mare abandon – la clasa pregătitoare şi clasa a V-a

„Datele evidenţiază faptul că ratele cele mai ridicate ale abandonului se înregistrează la clasele de început de cicluri de şcolaritate: clasa pregătitoare şi clasa I, respectiv clasa a V-a.

La nivelul clasei pregătitoare, continuă tendinţa ascendentă a valorii indicatorului, atingând valoarea de 2%. Diferenţa pe medii de rezidenţă evidenţiază situaţia defavorizată a mediului rural, în special pentru nivelul gimnazial unde diferenţa este între 0,9-1,4 p.p., darşi pentru clasa I unde diferenţa pe medii este de 2,2 p.p. în defavoarea mediului rural”, potrivit raportului.

Se pierde aproape un sfert dintr-o generaţie, în 8 ani de şcoală, în mediul rural

La nivelul anului 2018/2019, 6% dintre elevii din mediul urban (din cei care au intrat în clasa I în 2011/2012) au abandonat studiile, comparativ cu 18,9% dintre elevii din rural care abandonează studiile. Aproape un sfert dintr-o cohortă şcolară se pierde pe parcursul învăţământului primar şi gimnazial în mediul rural (23,1%), comparativ cu 8,2% dintre elevii

din mediul urban (date pentru cohorta 2011/2012-2018/2019).

În învăţământul liceal, în ultimii trei ani şcolari, rata abandonului a avut valoare constantă (2,5%). Cei mai mulţi dintre elevii de liceu care au abandonat studiile provin din filiera tehnologică, iar cei mai puţini din filiera vocaţională. În mod constant, ponderea populaţiei şcolare masculine care abandonează liceul este mai mare decât cea corespunzătoare populaţiei şcolare feminine.

Reorganizarea învăţământului profesional a determinat o scădere a abandonului la acest nivel de studiu, până la valoarea de 3,8% la finalul anuluişcolar 2018/2019, cu o pondere uşor mai mare în cazul populaţiei şcolare feminine.

Abandonul la nivel universitar

Din totalul de 402,7 mii de studenţi înscrişi la începutul anului 2018/2019 în învăţământul

universitar de licenţă, în evidenţele de sfârşit de an s-au regăsit 363,8 mii (90,4%). Din rândul studenţilor înscrişi la începutul anului universitar, au promovat 346,5 mii (86%), o pondere de 4,3% fiind declaraţi repetenţi şi/sau cu situaţia neîncheiată. Cea mai ridicată rată de promovare a fost înregistrată în cadrul învăţământului de zi (86,8%).

„Un indicator semnificativ este reprezentat de abandonul universitar (calculat ca diferenţa

procentuală dintre efectivele de la începutşi cele de la sfârşit de an universitar), care reprezintă 9,6% în 2018/2019 şi are valori similare în învăţământul de stat şi în cel particular. Valoarea indicatorului creşte pe parcursul perioadei analizate (de la 8,5% la 9,6%). Valorile cele mai mari se înregistrează în cadrul învăţământului la distanţă”, potrivit raportului oficial.

Sursa: www.edupedu.ro