Primăria municipiului Cluj-Napoca a fost amendată de mai multe ori de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, după ce acesta a adoptat o hotărâre prin care a solicitat ca toate primăriile din România să asigure facilităţi ale mijloacelor de transport în comun pentru persoanele cu dizabilităţi. Această decizie a adus pe mesele judecătorilor un dosar prin care Emil Boc a încercat contestarea sancţiunilor pe motiv de nelegalitate a aplicării acestora. După trei ani de judecată, instanţa superioară a dat verdictul final.  

Colegiul director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a adoptat în luna aprilie 2014, o decizie prin care a solicitat primarilor din întreaga ţară ca în termen de şase luni să reevalueze contractele de autorizare a firmelor care asigură transportul local şi să asigure condiţiile de transport în comun pentru persoanele cu dizabilităţi locomotorii.

O dată cu adoptarea acestei hotărâri toate primăriile care nu s-au adaptat la această hotărâre urmau să fie amendate. Astfel, erau vizate 39 de municipii reşedinţă de judeţşi municipiul Bucureşti, în afară de Sibiu şi Miercurea Ciuc, care au implementat deja această cerinţă legală.

După ce au trecut cele şase luni de la adoptarea acestei decizii, CNCD a solicitat primăriilor din fiecare municipiuinformaţii cu privire la adaptarea parcurilor auto cu facilităţi pentru persoanele cu handicap.

Fiind întrebat de numărul total al mijloacelor de transport în comun din municipiul Cluj-Napoca şi numărul celor adaptate la aceste cerinţe, Emil Boc nu a comunicat nici o informaţie. După o evaluare a situaţiei , CNCD a constatat că din 194 de autobuze, doar 85 erau adaptate la facilităţi pentru persoane cu dizabilităţi, din 92 troleibuze, doar 62 şi din 37 tramvaie, doar 4. Astfel, primăria a fost amendată cu suma de 2.000 lei.

În anul 2015 numărul autobuzelor, troleibuzelor şi a tramvaielor pentru transportul în comun a crescut, iar Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a avut surpriza să constate că nici după ce a fost amendată, primăria nu a luat măsuri pentru a reglementa situaţia mijloacelor de transport. În urma celei de-a doua evaluări s-a constatat că din 207 autobuze, doar 95 erau adaptate, din 91 troleibuze, doar 62, din 37 tramvaie, doar 4 şi din 10 microbuze, doar 2.

În 2016 s-a întâmplat exact acelaşi lucru. CNCD a solicitat iarăşiinformaţii despre situaţia mijloacelor de transport în comun, iar primăria a ignorat acest aspect, neprezentând informaţii. După o evaluare, municipalitatea a fost amendată din nou cu 10.000 de lei pentru că nu a respectat cerinţa impusă şi prin urmare a discriminat persoanele cu dizabilităţi.

Procurorii au arătat că primarul este cel care coordonează realizarea serviciilor publice de interes local prestate prin intermediul aparatului de specialitate, astfel primăriei îi revine obligaţia de a lua măsuri specifice în vederea asigurării condiţiilor de transport pentru persoanelor cu handicap.

Curtea de Apel Cluj a decis să respingă acţiunea în contencios administrativ formulată de Primăria municipiului Cluj-Napoca cu scopul de a anula sancţiunea dată de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.

Astfel, s-a constatat că aplicarea sancţiunii a fost făcută în baza condiţiilor legale, iar primăria trebuie să plătească o amendă de 2.000 lei pentru că a discriminat persoanele cu dizabilităţi locomotorii în sensul nerespectării condiţiilor de transport pentru această categorie de persoane.

În data de 7 noiembrie 2017, Înalta Curte de CasaţieşiJustiţie a menţinut decizia Curţii de Apel Cluj, după ce Primăria Cluj-Napoca a făcut recurs.

SURSA: gazetadecluj.ro