Povestea mărţişorului a supravieţuit în diferite forme până în prezent, de la firul simplu răsucit în alb şi roşu până la cel virtual. Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.
Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb şi roşu ca să fie feriţi de boală, pe care aceştia îl legau după 12 zile în pom ca să fie pomul roditor. Vitelor li se agăţa fir roşu cu alb ca să fie sănătoase şi la fel, bune de rod, potrivit cercetătorilor de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.
Preluat de lumea urbană şi devenit modă, firul de bumbac, uneori fir de argint sau de aur, este purtat drept colier şi podoabă, ţinut la piept, primit ca suvenir şi, mai nou, drept cadou.
O altă variantă de mărţişor autentic presupunea ca şnurul bicolor să fie decorat la capete cu câte un ciucur: unul alb, sub forma unei reprezentări antropomorfe masculine, şi unul roşu, sub forma unei siluete feminine. Unirea masculinului, prin intermediul şnurului, cu femininul reprezintă în context reconcilierea principiilor contrare la nivel teluric şi cosmic, după cum afirma cercetătoarea Sabina Ispas.
În unele sate din Moldova şnurul era confecţionat doar din lână roşie sau neagră, amintind de amuleta folosită împotriva deochiului, destul de răspândită în trecut.
În alte localităţi s-a constatat şi existenţa mărţişorului tricolor, în două variante cromatice - roşu, alb şi verde sau roşu, alb şi negru, aşa cum reiese din informaţiile oferite de localnici din satul Hagi-Curda, o localitate cu populaţie preponderent românească, aflată în prezent în Ucraina. Şi moldovenii stabiliţi în nordul Caucazului la mijlocul secolului al XIX-lea au păstrat varianta mărţişorului tricolor, cu firul negru.
"Diferenţele dintre mărţişorul din sat şi cel din oraş s-au accentuat în ultimele două sute de ani. La 1800 era şnur şi monedă - atât la oraş, cât şi la sat. Urmează moda brelocurilor de aur, de argint, pentru cei mai amărâţi de dublé. Brelocuri cu semne de noroc: trifoi cu patru foi, purceluşi, cărţi de joc, zaruri", scria Irina Nicolau.
Conform studiilor etnologice, mărţişorul este strâns legat de tradiţiile Anului Nou, sărbătorit în trecut în luna martie, ca formă primitivă de celebrare a Anului Agrar, corelat cu ciclurile vegetative şi astronomice.
La români, mărţişorul, ca obiect simbolic, a fost alăturat Dochiei, personaj mitologic, a cărei zi era sărbătorită la 1 martie.
Cercetătorul Ion Ghinoiu spune despre şnurul de mărţişor că este o funie a timpului, de 365 sau 366 de zile, toarsă de însăşi legendara Dochie, în timp ce urca cu oile la munte. Asemănător ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia toarce firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic.
O altă poveste legată de Mărţişor spune că Soarele a coborât pe Pământ în chip de fată frumoasă, pe care un zmeu a furat-o şi a închis-o în palatul său, astfel că lumea întreagă a căzut în mâhnire. Văzând ce se întâmplă fără Soare, un tânăr curajos a pornit spre palatul zmeului să elibereze fata. Tânărul a învins zmeul în luptă şi a eliberat fata, care s-a urcat înapoi pe Cer în chip de Soare. A venit primăvara, oamenii şi-au recăpătat veselia, însă nimeni nu şi-a amintit de tânărul luptător care zăcea în palatul zmeului, după luptele grele ce le dusese. Sângele cald al tânărului s-a scurs pe zăpadă, până când el a rămas fără suflare, iar în locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei - vestitori ai primăverii.
Potrivit unui mit din Moldova legat de mărţişor, în prima zi a lunii martie, frumoasa Primăvară a ieşit la marginea pădurii şi a observat că într-o poiană, sub o tufă de porumbari, de sub zăpadă, răsare un ghiocel. Ea s-a hotărât să îl ajute şi a început să dea la o parte zăpada şi să rupă ramurile spinoase. Iarna s-a înfuriat şi a chemat vântul şi gerul să distrugă floarea. Primăvara a acoperit ghiocelul cu mâinile ei, dar s-a rănit la un deget din cauza mărăcinilor. O picătură de sânge fierbinte a căzut peste floare şi a făcut-o să reînvie. În acest fel, Primăvara a învins Iarna, iar culorile mărţişorului simbolizează sângele ei roşu pe zăpada albă.
Cercetările arheologice efectuate pe teritoriul României au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărţişorul, datând din urmă cu aproximativ 8.000 de ani. Amuletele reprezintă nişte pietricele perforate şi purtate la gât sub formă de coliere. Pietricele amuletelor erau vopsite în alb şi roşu, aranjate alternativ.
Etnologul Irina Nicolau scria în "Cărţişor de mărţişor” că "mărţişorul face parte din calendar. De aici toată complicaţia. Există specialişti care pretind că a existat un calendar vechi care începea primăvara, de 1 martie. Principalul lor argument este numele unor luni: septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie, adică a şaptea, a opta, a noua şi a zecea socotind din luna martie. (...) Toate începuturile sunt făcute dintr-un timp puternic şi bun”.
Ce e mărţişorul?
Tot Irina Nicolau răspunde. "Mărţişorul este un obiect de recuzită folosit în cadrul unui obicei care, la fel ca alte obiceiuri, se bazează pe credinţe şi practici. Credinţele şi practicile diferă de la o zonă la alta. Zicala câte bordeie, atâtea obiceie exagerează, dar nu foarte mult. Punând claie peste grămadă date etnografice din zone şi epoci diferite, cărţile falsifică”.
"După Revoluţie, în primii doi ani, interesul pentru mărţişor a scăzut. Deşi, să nu uităm, în 1990 se vinde mărţişorul cu portretul lui Petre Roman. După 1993, afacerea începe să meargă din nou. S-a încheiat cariera mărţişorului de cooperativă, vândut la stat. S-a încheiat şi cu magia. Mărţişorul a devenit joc şi ocazie de a da plocon cuiva care altfel ar primi greu. E vremea lui orice şi a lui oricum. Oamenii se refugiază în afaceri şi joacă. Cândva, credeau în puterea magică a mărţişorului. Acum nu mai cred. Cândva, oamenii credeau că o babă a urcat la munte cu 12 cojoace şi a îngheţat. Acum nu mai cred. Şi nici nu vor mai crede vreodată. Tot ce pot e să cunoască povestea. Atât", a notat Irina Nicolau în 1997, în "Mărţişor de cărţişor".
Internetul a deschis o cale mai simplă pentru bărbaţi de a dedica simbolul primăverii virtual. Prin email, pe paginile de socializare sau prin intemediul unor site-uri dedicate, ei transmit doamnelor şi domnişoarelor semnul de 1 Martie sub formă de fotografii cu buchete de flori sau animaţii amuzante.
Sărbătoarea Mărţişorului se mai întâlneşte la aromâni, la bulgari, care o numesc Marteniţa, dar şi în Macedonia şi Albania.
Povestea Mărţişorului
1 martie 2017





Din aceeaşi categorie:
RADET, amendată pentru lipsa căldurii şi apei calde
(9 ianuarie 2016)
131 vizualizări
Perle Titularizare 2015. ”Eminescu împarte literatura română în două: înainte de Eminescu şi după el”
(21 iulie 2015)
258 vizualizări
OMS recomandă efectuarea obligatorie a şapte vaccinuri, printre care pentru tetanos şi poliomielită
(22 martie 2015)
51 vizualizări
De ce în România, elevii învaţă după o curriculă de secol XIX?
(17 aprilie 2015)
624 vizualizări
Preţul gazelor creşte de la 1 octombrie
(19 septembrie 2013)
132 vizualizări
Cutremur cu magnitudinea 4,2 în apropierea judetului Prahova
(28 februarie 2021)
1039 vizualizări
CAB dispune extrădarea mamei acuzate că şi-a răpit copilul din Canada
(25 mai 2016)
196 vizualizări
Zeci de cerşetori, minori nesupravegheaţi şi migranţi, găsiţi de poliţiştii de la Transporturi în ultimele două zile în gări şi în trenuri
(16 iulie 2017)
95 vizualizări
Alerta cu bombă de la bordul unui avion care urma să decoleze de pe Aeroportul din Otopeni a fost falsă
(29 aprilie 2022)
27 vizualizări
Elevii de până în clasa a IV-a ar putea primi 200 de lei pe lună pentru programul Şcoala după şcoală
(1 august 2015)
253 vizualizări
La Alba Iulia, bicicletele salvează copacii
(26 martie 2015)
54 vizualizări
Senat: 51% din carnea, legumele şi fructele din supermarket trebuie să fie româneşti
(7 octombrie 2015)
345 vizualizări
Tânără eliminată din Bac pentru că i-a sunat telefonul mobil în timpul examenului
(7 iunie 2017)
374 vizualizări
Bănicioiu: 5.000 de pacienţi cu hepatită C, primii care vor primi tratament fără interferon
(10 septembrie 2015)
136 vizualizări
Cutremur în România, miercuri dimineaţa. Seismul a fost resimţit în mai multe oraşe
(19 octombrie 2022)
19 vizualizări
Secretar de stat: ”Două săptămâni de carantină naţională ar face minuni”
(7 aprilie 2021)
231 vizualizări
Bănicioiu: Avem o variantă de proiect privind vaccinurile obligatorii la copii, inclusiv cu sancţiuni
(2 octombrie 2015)
205 vizualizări

Oamenii de stiinta germani au descoperit cea mai veche branza din lume. E

În zilele noastre, este ușor să pariezi pe meciuri de fotbal live și pe zeci de
Ia zi, Bulă, obişnuieşti să fumezi?
Bulă: – Mmm… Aşa şi aşa…
– Dar cât înseamnă „aşa şi aşa”?
– Mmm… Păi cam 4 pachete pe zi.
– Dulciuri mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam 5 ciocolate pe zi.
– Sărat mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Cam o solniţă pe zi pun în mâncare.
– Grăsimi mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam un kil- două de slană pe zi…
– Prăjit mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Pe zi… Cam câte o omletă de 4 ouă şi cartofi prăjiţi, asezonaţi cu cârnaţi
.– Aha… Dar de băut, bei? – A, da! De băut, beau!



„Omul cel mai fericit e cel care-i face fericiţi pe cât mai mulţi oameni.” — Denis Diderot
Curs valutar
2 aprilie 2024

EURO = 4.9705 RON


USD = 4.6276 RON


GBP = 5.8148 RON

Top articole
-
De ce să nu mănânci niciodată pepene roşu cu pâine sau cu brânză.
Publicat la data de 17 iunie 2025
-
Un brand al oraşului: Restaurantul lui Gherea din Gara Ploieşti
Publicat la data de 16 iunie 2025
-
Solstiţiul de vară, cea mai lungă zi din an!
Publicat la data de 20 iunie 2025
-
Castelul Bran sau Castelul lui Dracula
Publicat la data de 16 iunie 2025
-
Vinete gratinate cu roşii şi brânzeturi rase
Publicat la data de 18 iunie 2025
-
Cea mai veche branza din lume, descoperita langa mumii
Publicat la data de 18 iunie 2025
-
Strategii de pariuri pe goluri – ce trebuie să ştii?
Publicat la data de 19 iunie 2025