Magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti au admis marţi, 24 mai, cererea de extrădare formulată de autorităţile judiciare canadiene în cazul Anei Maria Nedelcu, acuzată că şi-a răpit copilul născut în Canada şi l-a adus în România.
Mai mult, Curtea de Apel Bucureşti a dispus ca Ana Maria Nedelcu să fie arestată în vederea extrădării, însă această hotărâre nu este executorie şi se aplică de la data rămânerii definitive a acestei decizii.
Judecătorul Adrian Podar de la Curtea de Apel Bucureşti explică faptul că Ana Maria Nedelcu a fost acuzată de autorităţile judiciare din Canada că, în luna mai 2014, a părăsit această ţară, plecând în România, împreună cu copilul său minor, fără acordul tatălui, răpindu-l, prin încălcarea ordinului de custodie emis de către o instanţă judiciară canadiană, fapte ce constituie infracţiunea de răpire, cu încălcarea unui ordin de custodie, prevăzută de dispoziţiile art.282 alin.1 din Codul penal canadian.
În opinia judecătorului, faptele de care este acuzată Ana Maria Nedelcu în Canada sunt încadrabile juridic în legea penală română, atât în infracţiunea de reţinere de către un părinte a copilului său minor, fără consimţământul celuilalt părinte (art. 379 alin. 1 Cp — nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului), cât şi aceea de răpire a unui minor, prin luarea acestuia din Canada şi mutarea în România, fără acordul celuilalt părinte.
„Infracţiunea de răpire a unui minor, prevăzută şi în Codul penal român, pedepsită cu închisoare până la 10 ani (cu aceeaşi durată maximă precum cea prevăzută de legea penală canadiană), este o infracţiune gravă, care doreşte asigurarea protecţiei copiilor, persoane vulnerabile, împotriva oricăror abuzuri, din partea oricărei persoane, inclusiv a părinţilor. Cum legea penală română nu exceptează părinţii de la răspunderea penală (ca orice altă persoană), pentru infracţiunea de răpire a unui minor nu se poate conferi, ab initio, o imunitate a acestora de la cercetarea penală, răspunderea urmând a fi analizată cu ocazia unei judecăţi de către autoritatea competentă canadiană”, mai spune judecătorul.
Magistratul adaugă că instanţele din România nu au competenţa de a se pronunţa asupra temeiniciei urmăririi penale luate în Canada, fiind obligate „a admite cererea de extrădare, dacă sunt întrunite cerinţele legale ale acesteia.
„Prin urmare, Curtea nu este competentă a face aprecieri cu privire la probatoriul în baza căruia persoana extrădabilă Nedelcu Ana Maria a fost acuzată în Canada de infracţiunea de răpire şi nici asupra susţinerilor acesteia că a acţionat pentru a-şi proteja copilul de abuzurile tatălui, acestea intrând în competenţa organelor judiciare canadiene”, mai declară judecătorul.
Acest proces a fost deschis după ce autorităţile canadiene au trimis în România o cerere de extrădare formulată pentru Ana Maria Nedelcu, urmărită penal în Canada pentru săvârşirea infracţiunii de răpire cu încălcarea unui ordin de custodie, faptă prevăzută de art. 281 alin. 1 din Codul penal canadian, pedepsită cu închisoare de până la 10 ani.
În documentele transmise de statul canadian a fost descrisă fapta săvârşită de Ana Maria Nedelcu, constând în aceea că, în 2014, aceasta a plecat în România împreună cu copilul său minor, încălcând ordinul de custodie emis de o instanţă canadiană, ordin prin care drepturile părinteşti privindu-l pe minor erau exercitate de ambii părinţi.
Deşi procurorii români nu au cerut arestarea femeii, un judecător de la Curtea de Apel Bucureşti a dispus pe 13 aprilie arestarea mamei, aceasta fiind eliberată apoi după o săptămână.
Cazul femeii a fost larg dezbătut în presa din România. Ana Maria Nedelcu susţine că, în anul 2001, a emigrat în Canada şi s-a stabilit în Montreal, iar în 2009 l-a cunoscut pe Maximo Sierra Munoz, de origine dominicană, cei doi având un băieţel pe nume Anthony. Ea mai spune că s-a despărţit de bărbat înainte de a naşte, deoarece acesta nu avea un loc de muncă, era violent şi o bătea. În 2013, Ana Maria Nedelcu susţine că a primit o ofertă de muncă în Toronto, astfel încât a decis să se mute din Montreal. Maximo Sierra Munoz a obţinut în instanţă tutela comună, iar peste un an femeia a decis să plece în România, după ce copilul i-a relatat că a fost lovit în mai multe rânduri de tatăl lui. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)
