Circa 1,5 milioane de români sărbătoresc Paştele anul acesta pe 27 martie. Printre ei şi familia prezidenţială, Klaus Iohannis şi soţia sa fiind la Sibiu,unde au participal la slujbele speciale organizate cu această ocazie. Şi în Ploieşti sunt aproximativ 2000 de familii de catolici care sunt astăzi în sărbătoare. Pentru cei care sărbătoresc  Învierea în această zi există numeroase obiceiuri pe care catolicii le practică.

Stropitul isi are originea in Germania, iar majoritatea romanilor din Ardeal l-au adoptat cu mare drag. La inceput, stropitul se facea cu apa, ulterior este folosit prafumul. Apa este simbolul purificarii inca din precrestinism, si pentru faptul ca apa provine din fantani a aparut impodobitul cu oua a fantanilor din satele populate de nemti. Stropitul este practicat de popoarele cu origine germanica in amintirea zeitei fertilitatii si a primaverii. Aceasta zeita se numea "Ostera", denumire din care provine si "Ostern" – Paste.

Dăruirea şi ciocnitul ouălelor

Pastele este cea mai importanta sarbatoare crestina a anului, pentru prima data fiind sarbatorit in jurul anului 1400 inainte de Hristos. Cu ocazia iesirii din Egipt, cand au sarbatorit pentru prima data Pastele, toti evreii trebuiau sa ia un miel si sa il sacrifice. Apoi, cu sangele mielului erau unse ramele de lemn ale usilor de la casele in care locuiau acestia. In noaptea aceea, ingerul mortii trimis de Dumnezeu a trecut prin Egipt si a omorat toti fiii intai nascuti ai egiptenilor in casele care nu aveau pe usa sangele mielului. In casele israelitilor nu a murit nimeni, pentru caacestia ascultasera porunca lui Dumnezeu si au pus sangele mielului pe usile lor. Sangele mielului oferea o garantie, un semn vizibil prin care credinciosii dadeau de inteles ca au luat in serios avertismentul lui Dumnezeu.

Paştele catolic în lume

Două miliarde de catolici şi protestanţi din întreaga lume sărbătoresc duminică Paştele, învierea Domnului Iisus Hristos din morţi, dar ceremoniile din acest an se vor desfăşura sub semnul terorismului şi al crizei refugiaţilor.

La Vatican, în inima catolicismului, Paştele are loc anul acesta sub semnul atentatelor de la Bruxelles şi al crizei refugiaţilor. În timpul slujbei din Vinerea Mare, Papa Francisc a criticat valul de violenţă fără precedent al islamiştilor. El a condamnat “expresiile fundamentalismului şi actele teroriste comise de adepţii unor religii, care profanează numele Domnului şi care folosesc numele Său pentru a-şi justifica violenţa fără precedent”.

De asemenea, el i-a criticat pe politicienii care alimentează conflictul şi pe “dealerii de arme care alimentează ceaunul războiului cu sângele nevinovat al fraţilor şi surorilor noastre şi care le dau copiilor lor pâine înmuiată în sânge pentru a mânca”.

Mai mult, Suveranul Pontif a denunţat “conştiinţa indiferentă şi anesteziată” a Europei în faţa crizei refugiaţilor.

Duminică, Papa va rosti binecuvântarea “Urbi et Orbi” (Către oraş şi lume) şi va transmite un mesaj din balconul central al Basilicii Sfântul Petru.

Zeci, chiar sute de mii de oameni sunt aşteptaţi să asiste la acest eveniment impresionant.