În România sunt 16.764 de copii cu părinţi deţinuţi, dintre care doar 867 de copii sunt asistaţi de serviciile de protecţie a copilului, reiese dintr-o analiză realizată de Alternative Sociale. Cei mai mulţi copii cu părinţi deţinuţi sunt în Bucureşti, Constanţa şi Iaşi.
„Copiii cu părinţi deţinuţi sunt de trei ori mai vulnerabili să manifeste comportamente (pre)delincvente. Au stimă de sine scăzută ca urmare a ascunderii faptului că au un părinte în închisoare, a sentimentelor de ruşine şi de abandon. Ei sunt stigmatizaţi de copii de aceeaşi vârstă, vecini, cadre didactice, părinţi ai altor copii etc. Oficial, nu sunt consideraţi ca fiind o categorie de copii vulnerabili şi în România nu există servicii specializate pentru aceştia”, a declarat psihologul Cătălin Luca, director executiv la Alternative Sociale.
ONG-ul a prezentat rezultatele unei cercetări paneuropene care analizează starea de sănătate mentală a copiilor cu părinţi deţinuţi. Investigaţia a fost făcută în perioada februarie-aprilie 2015, fiind colectate date de la 34 de penitenciare din ţară.
Astfel, percepţia copiilor români cu părinţi deţinuţi este că principala lor lipsă ţine de hrană şi îmbrăcăminte, în timp ce copii din Germania, Suedia şi Marea Britanie invocă lipsa afecţiunii părintelui încarcerat şi a suportului şcolar, mai arată cercetarea
Asociaţia Alternative Sociale a făcut şi o serie de recomandări mai multor autorităţi cu atribuţii în acest domeniu. ONG-ul a solicitat includerea copiilor cu părinţi deţinuţi în revizuirea Strategiei naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului 2014-2020 ca o categorie vulnerabilă care necesită o atenţie sporită.
De asemenea, Ministerului Afacerilor Interne i s-a recomandat să introducă în practica poliţiştilor care execută un mandat penal sau reţin o persoană care are în îngrijire copii colaborarea cu serviciile sociale.
O altă recomandare a fost făcută Ministerului Educaţiei Naţionale pentru a propune învăţătorilor şi profesorilor care au în clasele lor elevi cu părinţi deţinuţi să-i îndrume către serviciile consilierului şcolar şi/sau alte servicii de suport din comunitatea din care fac parte.
