Carmen Dorobăţ, managerul Spitalului de Boli Infecţioase din Iaşi, spune că trebuie să fim extrem de atenţi nu numai la simptomele respiratorii ale COVID-19, ci şi la alte manifestări, cu care nu am fost obişnuiţi, dar care în ultimul timp încep să apară tot mai des ca forme de debut ale bolii.

 

De pildă, durerile abdominale şi scaunele frecvente, dar şi durerile puternice de cap ar putea fi semne de COVID-19, chiar dacă tusea sau febra sunt absente, a declarat la Digi24 managerul Spitalului de Boli Infecţioase din Iaşi.

 

„Aş sublinia debutul atipic, pe care nu l-am întâlnit la tip, cum ar fi debutul digestiv şi debutul neurologic, cu manifestări precum dureri de cap deosebit de puternice, vertij (senzaţia de ameţeală), care ar putea sugera eventual o altă boală, cum ar fi un accident sau un spasm cerebral, dar aceşti pacienţi au avut totuşi test pozitiv COVID”, a spus Carmen Dorobăţ.

 

În opinia managerului de la Iaşi, tocmai de aceea este important ca testul COVID să fie făcut tuturor pacienţilor care se prezintă la doctor, indiferent de simptomatologie.

 

„De exemplu: durerile abdominale şi scaunele frecvente. La adulţi nu te-ai aştepta - suntem în sezonul de vară, consumăm multe fructe şi legume - ca astfel de simptome să te ducă spre un test COVID-pozitiv, în absenţa tusei şi a febrei” - a arătat Carmen Dorobăţ.

 

Apa la WC se trage având capacul toaletei pus

În legătură cu această manifestare digestivă a bolii, un studiu sublinia în iunie că este important ca atunci când folosim toaleta să tragem apa având capacul pus la WC, pentru că altfel, jetul puternic de apă favorizează formarea unui mic nor cu aerosoli ce se pot împrăştia în jur şi-i pot infecta pe alţi utilizatori ai băii.

 

Prezenţa coronavirusului sau a rămăşiţelor de coronavirus în materiile fecale nu este o noutate. În alte ţări s-au făcut estimări ale prezenţei virusului prin analize asupra apelor reziduuale, iar concluziile au fost surprinzătoare.

 

Formele uşoare de boală se pot agrava chiar şi în ziua a 10-a

Carmen Dorobăţ a semnalat şi un altfel de fenomen: Sunt persoane fără manifestări respiratorii deosebit de importante, dar care au examen radiologic caracteristic pentru COVID.

 

„Din nou, trebuie să dăm o atenţie deosebită din punct de vedere clinic, pentru că în cazul unor astfel de pacienţi, cu manifestare radiologică, chiar dacă nu au evidente simptome respiratorii spre agravare, putem să ne aşteptăm ca evoluţia să nu fie din cea mai favorabilă”, subliniază dr. Carmen Dorobăţ.

 

În plus, mai atrage atenţia medicul, trebuie să fim atenţi inclusiv cu formele uşoare de boală, pentru că ele se pot agrava în ziua a şaptea, a opta şi chiar a zecea.

 

„Am avut cazuri de agravare respiratorie chiar după 10 zile de evoluţie uşoară şi ne aşteptam ca pacientul să meargă acasă”, a relatat dr. Dorobăţ.

 

Citiţi şi:  Dr. Beatrice Mahler: Schimbare de manifestare a COVID-19 în ultima săptămână. A crescut numărul cazurilor grave

 

Suntem într-o perioadă de platou

„Aş spune că ne găsim într-o perioadă de platou la nivel naţional, cu foarte mici fluctuaţii de la o zi la alta. M-aş bucura în momentul în care n-am mai vorbi de platou şi ar deveni un trend clar descendent - asta înseamnă să ne situăm mai multe zile la rând la un număr de trei cifre, de ordinul sutelor - pe care ni-l dorim înainte de începerea anului şcolar şi universitar”, a spus Carmen Dorobăţ.

 

De trei săptămâni, adică de când există acest platou, la Iaşi au predominat formele medii de boală, iar numărul formelor severe a fost undeva la 25-30 la sută, cu 5 la sută mergând în terapie intensivă, şi bineînţeles cu o rată de deces care şi-a spus cuvântul în cele din urmă, a arătat managerul Spitalului de Boli Infecţioase din Iaşi.

 

În ultima perioadă, Iaşiul se numără printre judeţele unde se înregistrează cele mai multe cazuri noi de coronavirus. Se întâmplă pentru că există focare, ceea are consecinţe asupra numărului de locuri libere în spital, în special dacă este vorba despre pacienţi care necesită oxigen, a explicat Carmen Dorobăţ. Ea a mai spus că în această perioadă terapia intensivă a fost folosită la maximum, pentru că odată cu numărul mai mare de cazuri, apar şi mai multe cazuri grave.

 

 

 

 

Sursa: www.digi24.ro