Întins pe 2.800 de kilometri, fluviul Dunărea străbate zece ţări europene şi formează de-a lungul său lunci, bălţi şi stufărişuri care culminează cu Delta Dunării, cea mai mare zonă umedă continuă din Europa şi a doua deltă ca dimensiuni de pe continent după cea formată la vărsare de fluviul Volga. Considerată de specialiştii din cadrul UNESCO şi cea mai bine conservată deltă a Europei, Delta Dunării este adăpost pentru peste 300 de specii de păsări şi 45 de specii de peşti de apă dulce care trăiesc în lacurile şi în canalele sale.
Sit UNESCO protejat la nivel internaţional, ea adăposteşte şi cea mai mare colonie de pelicani şi cea mai întinsă zonă compactă de stufăriş din Europa. În perioada comunismului însă, biodiversitatea a scăzut din cauza exploatării excesive a stufului, a extinderii fermelor piscicole şi a terenurilor agricole.
Acum, organizaţia de mediu World Wide Fund for Nature – România desfăşoară două proiecte prin care intenţionează să „resălbăticească” o parte din zonele umede pierdute.
În perioada comunistă, suprafeţe importante din Delta Dunării şi din lunca fluviului au fost îndiguite şi transformate în terenuri agricole sau în ferme piscicole. Cu timpul, unele zone agricole au fost abandonate. Dincolo de încurajarea eco-turismului în Deltă şi a utilizării sustenabile a resurselor, strategia WWF-România vizează şi reconstrucţia ecologică a unor astfel de „bucăţi” de Deltă devenite câmpuri agricole sau crescătorii de peşti.
„Aproape 30% din Delta Dunării e îndiguită sub formă de amenajamente piscicole, agricole, forestiere. Şi astea sunt ieşite din circuitul natural al apei. Nu se inundă, apa practic le ocoleşte”, arată Cristian Mititelu, coordonator local WWF-România în Delta Dunării.
În parteneriat cu Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi Consiliul Local Mahmudia, organizaţia desfăşoară un proiect de refacere ecologică în localitatea Mahmudia, aflată pe braţul Sfântul Gheorghe. Proiectul început anul trecut va fi finalizat în această toamnă, când o zonă cu suprafaţa de 924 de hectare va fi inundată şi va face parte din nou din Deltă. Proiectul de refacere ecologică a fostei zone agricole Carasuhat are o valoare de 2,5 milioane de euro şi este co-finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională.
Acum, la Mahmudia se reconstruiesc japşele (nişte adâncituri asemănătoare unor lacuri mai mici), zonele de relief mai înalte, canalele perimetrale (care înconjoară zona ce va fi refăcută) şi se plantează copaci specifici Deltei: plopi şi sălcii.
La finalul proiectului, cele 924 de hectare vor fi reconectate la circuitul natural al apei în Delta Dunării. În prezent, în Mahmudia nu există conexiune directă la Deltă, iar pescarii din localitate trebuie să ocolească aproximativ 10 kilometri pentru a ajunge în Deltă, deşi sunt pe malul Dunării, mai arată el. Odată ce zona umedă va fi refăcută, localnicii vor avea acces mai rapid la zonele cu peşte deoarece va fi construit un canal care va porni de la Mahmudia şi va ajunge la canalul Litcov, care se află în zona de interes turistic a Deltei.
Zona ce va fi refăcută are forma unui patrulater neregulat, tăiat pe mijloc de un alt canal. Până acum au fost decolmatate canalul perimetral de 8 kilometri şi cel median şi a fost construit şi un canal nou, de 2,8 kilometri, arată Valeriu Râmniceanu, directorul Hidrotehnica S.A. Brăila, liderul asociaţiei de firme de construcţii care face renaturarea.
După terminarea lucrărilor, zona se va resălbătici singură, explică el: „Noi ajutăm natura să reintre în drepturi. Aportul de apă va aduce seminţe, stuful va creşte singur. Anul viitor nici nu o să mai recunoaştem zona”.
După ce zona umedă va fi reconstruită, organizaţia de mediu intenţionează să înfiinţeze o asociaţie în care să fie membri şi localnicii care vor să facă turism, şi pescarii, şi autorităţile locale. Asociaţia ar urma să fie axată pe gestionarea conservării naturii de către comunitate.
