Comisia Europeana a prezentat joi o lista de practici comerciale neloiale pe care vrea sa le interzica in cadrul lantului de aprovizionare cu alimente, cu scopul de a asigura un tratament mai echitabil pentru intreprinderile mici si mijlocii din domeniul agroalimentar, informeaza AFP, scrie Agerpres.

Practicile comerciale neloiale care urmeaza a fi interzise sunt platile intarziate in cazul produselor perisabile, anularile in ultimul minut ale comenzilor, modificarile unilaterale sau retroactive ale contractelor si obligarea furnizorului la plata produselor irosite. Alte practici vor fi permise numai daca fac obiectul unui acord prealabil, clar si lipsit de ambiguitate intre parti: faptul ca un cumparator returneaza unui furnizor produsele alimentare nevandute; faptul ca un cumparator impune unui furnizor o plata pentru garantarea sau mentinerea unui acord de furnizare pentru produse alimentare; faptul ca un furnizor plateste pentru promovarea sau comercializarea produselor alimentare vandute de cumparator.

"Luam masuri deoarece comportamentul neloial in afaceri submineaza viabilitatea economica a operatorilor din cadrul lantului. Stabilind standarde minime si consolidand aplicarea reglementarilor, propunerea ar trebui sa garanteze ca acesti operatori pot concura in mod echitabil, contribuind astfel la eficienta lantului in ansamblu", a declarat vicepresedintele CE, Jyrki Katainen.

De asemenea, comisarul pentru agricultura si dezvoltare rurala, Phil Hogan, considera ca un lant de aprovizionare cu alimente eficient si eficace este un lant echitabil. "Propunerea prezentata astazi se refera, in esenta, la echitate, la a da o voce celor fara voce, celor care, fara vreo vina proprie, sunt victimele unei pozitii de negociere slabe. Initiativa de astazi, care interzice practicile comerciale neloiale, vizeaza consolidarea pozitiei producatorilor si a IMM-urilor in cadrul lantului de aprovizionare cu alimente", a declarat la randul sau comisarul pentru agricultura si dezvoltare rurala, Phil Hogan.

Propunerea Comisiei impune statelor membre sa desemneze o autoritate publica responsabila cu aplicarea noilor norme. In cazul unei incalcari dovedite a normelor, organismul responsabil va avea competenta de a impune o sanctiune proportionata si disuasiva. Aceasta autoritate de punere in aplicare va putea initia investigatii din proprie initiativa sau pe baza unei plangeri. In acest caz, partile care depun plangeri vor avea dreptul de a solicita confidentialitate si anonimat pentru a-si proteja pozitia fata de partenerul comercial. Comisia va institui un mecanism de coordonare intre autoritatile de punere in aplicare, pentru a permite schimbul de bune practici.

Propunerea Comisiei va lua forma unei legi europene (directive) si urmeaza sa fie transmisa, impreuna cu o evaluare a impactului, celor doi colegiuitori, adica Parlamentului European si Consiliului, in cadrul acestuia din urma fiind reprezentate guvernele statelor membre.