Trei vampiri.
Morţi de foame.
Zice unul:
– Bă, tre’ să facem ceva că nu se mai poate. Noaptea nu iese nimic şi suntem terminaţi. Trebuie să acţionăm ziua.
Zis şi făcut.
Se duce primul.
Trece o oră, trec două, trei, trece o zi, trec două şi se întoarce plin de sânge, sătul, mulţumit.
– Cum ai făcut, bă, nenorocitule? Spune-ne şi nouă!
– Păi, vedeţi oile alea de acolo?
– Da.
– La toate le-am supt sângele.
Ceilalţi doi:
– Bă, tre’ să facem şi noi ceva, uită-te la nenorocitul ăla, cum a reuşit!
Se duce şi al doilea. Trece o oră, trec două, trei, patru, trece o zi şi se întoarce şi ăsta, plin de sânge, sătul.
– Cum ai făcut mă, şi tu?
– Păi, vedeţi vacile alea de-acolo?
– Da.
– La toate le-am supt sângele.
– Bă, tre’ să fac şi eu ceva că nu se mai poate, se hotărî ultimul.
Pleacă şi el, trece un minut, trec două, după cinci minute se întoarce, tot plin de sânge.
– Bă, dar tu cum ai reuşit aşa de repede?
– Păi, vedeţi stânca aia de-acolo?
– Da.
– Eu n-am văzut-o…