Maşinile diesel sunt o prezenţă obişnuită pe drumurile din România. Stilul de condus care trebuie adaptat de şoferi în cazul autovehiculelor care funcţionează cu motorină este diferit faţă de cele care sunt alimentate cu benzină.

În timp ce un automobil pe benzină poate să fie pornit imediat de cum băgaţi cheia în contact, la maşinile cu motor diesel este recomandat să se aştepte stingerea tuturor martorilor de bord. În special cel de bujie incandescentă, astfel încât camera de ardere să aibă timp să se încălzească dacă e frig afară.

Motorul diesel trebuie încălzit neapărat în mers. Pe loc, acesta nu se va încălzi foarte curând ceea ce va duce la un consum ridicat. Se porneşte motorul, se aşteaptă 10-20 de secunde ca să înceapă uleiul să circule prin motor, după care maşina poate fi pusă în mişcare.

Cu cât ajunge motorul la temperatura optimă de funcţionare, cu atât va exista un consum mai mic şi o eficienţă la rulare. Principala cauză care duce la înfundarea pieselor de la motoare diesel, cum ar fi EGR sau filtrul de particule, este funcţionarea exclusivă în mediul urban. Un motor diesel trebuie turat mai mult şi trebuie scos la drum întins, astfel încât să meargă la turaţie mare şi să elimine sub presiune depunerile din filtrul de particule.

Un motor diesel este rapid afectat dacă este condus subturat. La acest stil de conducere apar depuneri de calamină şi probleme cu filtrul de particule, plus vibraţii nedorite. Trebuie evitate turaţiile de sub 1.600 rpm, iar treptele ar trebui schimbate înainte de a cădea sub acest prag.

Este complet nerecomandat să se accelereze puternic atunci când turaţia este sub 1.800 rpm. Dacă totuşi este nevoie, re recomandă o accelerare iniţial progresiv, iar după 2.000 rpm se poate călca complet acceleraţia. Acceleraţiile puternice la turaţii mici au efect negativ asupra turbinei. Este recomandat să nu se utilizeze un motor diesel doar în traficul urban. De asemernea, traseele scurte în regim zilnic nu sunt favorabile unui motor diesel. Pentru protejarea turbinei, este recomandat, în primul rând, schimbarea uleiului la timp, pentru că acesta are rol de ungere şi protejare.

Nu trebuie călcată pedala la podea dacă turaţia nu este peste 2.000 rpm, iar uleiul nu a atins măcar 60 de grade (de obicei, temperatura agentului de răcire este mai mare decât a uleiului). Turbina este sub un imens stres mecanic şi termic atunci când se circulă cu viteze mari pe durată ridicată (ex. autostradă).

De aceea, atunci când se face parcarea este important să nu se oprească motorul imediat, ci să fie lăsat la relanti pentru circa 30 de secunde. Astfel, uleiul are timp să preia căldura excesivă şi să răcească uniform turbina, fără ca materialele să sufere un şoc termic. Acest aspect este extrem de important pentru fiabilitatea pe termen lung a turbinei. Un alt gest nociv este călcarea scurtă a acceleraţiei înainte de oprirea motorului. În acest moment, turbina este acţionată, turaţiile cresc, iar la tăierea contactului este întreruptă lubrifierea.

Adaptarea tipului de cauciucuri la anotimp contează, deoarece o aderenţă optimă înseamnă un consum mai redus. Spre exemplu, dacă se merge cu anvelope de iarnă vara, consumul va creşte, concomitent cu uzura mai mare a acestui tip de anvelope, create pentru condiţii de temperaturi joase. Tipul combustibilului influenţează şi el, într-o măsură importantă, caracteristicile de consum.

Motorina cea mai ieftină are şi un conţinut ridicat de apă şi impurităţi, aşa încât procesul de ardere este incomplet, ceea ce înseamnă un consum mai mare de motorină şi emisii mai mari de CO2. O motorină mai bună calitativ, chiar dacă e mai scumpă, înseamnă un consum mai redus şi o poluare mai mică, dar şi o menajare a motorului.