15 focare de pestă porcină africană  au fost confirmate în Prahova de la apariţia primei îmbolnăviri, în data de 9 iulie 2019. Cele cinci focare sunt în următoarele localităţi: 1 in comuna Tirgsorul Vechi-sat Targsoru Vechi, 1 in comuna Poienarii Burchii-sat Poienarii Vechi, 1 in comuna Gorgota-sat Finari, 1 in comuna Poienarii Burchii-sat Poienarii Rali, 1 in comuna Brazi-sat Brazii de Jos. Au fost ucisi 18 porci din gospodariile respective, care au fost ingropati in groapa avizata de comisia de avizare.

Zeci de porci au fost ucişi preventiv, iar oamenii au intrat într-o adevărată isterie neştind cum să reacţioneze. Unii refuză să îşi declare animalele, atunci când echipele DSV şi ale primăriilor din localităţi vin să facă recensământul porcilor din gospodării, alţi îşi taie singuri porcii şi congelează carnea. Dar nimeni nu  îşi face timp să le explice oamenilor ce înseamnă pesta porcină africană, care este pericolul şi cum a apărut acest virus care se extinde cu repeziciune în toată ţara.

Pesta porcină africană: de unde a pornit

Conform informaţiilor de pe site-urile de specialitate, PPA a fost descoperită pentru prima dată în Kenya, în Africa. În Europa, pesta porcină africană a fost confirmată în 1957 în portugalia, în zona aeroportului din Lisabona, unde deşeuri alimentare au fost folosite pentru hrana porcinelor. Au existat apoi mai multe valuri ale acestei boli, ultimul fiind activ chiar în această perioadă la nivelul european, unde se apreciază că virusul a fost adus de mistreţi din Ucraina. Virusul care produce pesta porcină africană are o perioadă de incubaţie de 3 până la 15 zile, cu 3-4 zile la formele acute.

Ce este pesta porcină africană

Pesta porcină africană este o boală infecţioasă care afectează porcii domestici şi pe cei sălbatici şi de obicei este fatală. Nu există vaccin, nici tratament, de aceea extinderea bolii are grave efecte economice şi sociale în ţările afectate. Virusul poate persista timp de câteva luni în sol şi în cadavrele animalelor infestate. Tratarea termică şi afumarea produselor din carne nu distrug întotdeauna virusul. Nu există niciun pericol pentru populaţie, pentru că pesta porcină nu afectează oamenii, dar aceştia pot răspândi boala dacă nu respectă normele de protecţie şi nu folosesc echipament de protecţie.

Pesta porcină nu este transmisibilă la om, dar poate genera pierderi economice de mari proporţii.

Pesta porcină se transmite prin contactul direct dintre porcii domestici şi/sau sălbatici, bolnavi şi cei sănătoşi. Virusul se răspândeşte şi prin contactul cu secreţiile (lacrimi, salivă) şi excreţiile (fecalele animalelor infectate) animalelor.

Porcii sănătoşi se infectează prin contactul cu obiecte, hrană, îmbrăcăminte, mijloace de transport, adăposturi contaminate.

Virusul poate fi purtat de la porcii bolnavi către cei sănătoşi în cadrul mişcărilor necontrolate sau ilegale ale animalelor (transport, vânzare, târguri) şi de către oameni, păsări, insecte.

Semnele clinice ale pestei porcine africane sunt diverse şi nu sunt întodeauna uşor de recunoscut. Animalele bolnave vor prezenta simptome precum: febră mare, oboseală, uneori animalele nu se mai pot ridica, probleme digestive şi eczeme de culoare roşu-albăstrui, mai ales în jurul urechilor şi a râtului sau tuse şi respiraţie dificilă.

Cele mai multe dintre animalele infestate cu pestă porcină africană vor muri în decursul a 10 zile.

Porcii domestici se pot infecta în mai multe moduri: contactul cu alţi porci infectaţi, cumpăraţi de la ferme sau gospodării din zonele deja afectata de boală ori dacă sunt hrăniţi cu resturi alimentare.

Dacă suspectaţi că animalele dumneavoastră au fost infectate, nu mutaţi animalele în altă fermă, întotdeauna schimbaţi hainele şi încălţămintea de fiecare dată când ieşiţi din fermă. Înainte a cumpăra alţi porci, pui sau adulţi, verificaţi dacă animalele provin de la crescători de încredre, care au respectat regulile pentru a-şi proteja fermele de contaminare.

Nu lăsaţi porcii domestici să intre în contact cu mistreţii sau cu porcii din alte ferme. În plus, este interzisă hrănirea porcilor cu resturi alimentare şi nici nu trebuie ţinuţi în aer liber în zonele afectate de pesta porcină.

Nu cumpăraţi şi nu transportaţi carne de porc şi preparate din zonele afectate, care ar putea prezenta un risc de contaminare.

Pesta porcină. Semne de îmbolnăvire

Porcii bolnavi de pestă porcină prezintă modificări de comportament:

1. Beau multă apă;
2. Nu se deplasează;
3. Refuză hrana administrată;
4. Au coada, picioarele, urechile, abdomenul colorate în roşu închis;
5. Au constipaţie urmată de diaree;
6. Se deplasează greoi şi au tremurături musculare.
 

> PPA devine evidentă la formele preacute sau acute.

Semnele care indică infecţiei includ:

– moartea subită a animalelor fără evidente
– prezenţa unei febre ridicate, de 40-42 grade
– prezenţa unei înroşire a pielii, simptom ce poate fi sesizat mai mult la animalele cu pielea deschisă. Această înroşire apare mai ales în vârful urechilor, la coadă, pe piept şi/sau în zona abdomenului
– animalele bolnave îşi pierd pofta de mâncare, devin apatice şi înainte de deces cu 24-48 de ore îşi pierd coordonarea motrică
– voma, diaree (uneori chiar cu sânge), scurgeri din ochi
– animalele mor în cel mult 20 de zile de la îmbolnăvire
– scroafele avortează
Rata de mortalitate a suinelor cu pestă porcină africană este de 100% la rasele domestice.

Pesta porcină africană: metode de prevenire

Metodele de prevenire a îmbolnăvirii porcilor sunt cele menţinere a unui nivel strict de biosecuritate, evitarea contactului cu animale posibil purtătoare de virus sau cu alte surse care pot aduce boala în fermă sau gospodărie.

Pentru a proteja porcii din exploataţii de această boală, medicii veterinari recomandă următoarele măsuri:
– nu intraţi în adăposturile unde creşteţi porcii, cu încălţămintea şi hainele cu care aţi umblat pe stradă; este recomandat chiar ca, pentru dezinfecţia la intrarea în adăpost, să puneţi o tăviţă cu paie îmbibate cu o soluţie slabă de sodă caustică;
– creşteţi porcii doar în spaţii îngrădite, fără posibilitatea de a veni în contact cu porci străini de curtea dumneavoastră, cu porci mistreţi sau cu alţi proprietari de porci domestici;
– nu hrăniţi animalele cu resturi alimentare provenite de la carnea de porc gătită în familie;
– dacă există vânători în familie, care aduc carne de mistreţ, sub nicio formă nu daţi porcilor apa provenită de la spălarea cărnii sau resturi de carne;
– nu scoateţi scroafele sau vierii din exploataţie în scopul montei cu animale din altă exploataţie;
– nu cumpăraţi purcei din locuri necunoscute, fără a fi identificaţi (cu crotalie) şi fără certificat sanitar veterinar de sănătate eliberat de medicul veterinar de liberă practică împuternicit; – nu folosiţi în hrana animalelor iarbă culeasă de pe câmp, pentru că ea ar fi putut să vină în contact cu porci mistreţi bolnavi.

Pesta porcină africană: orice suspiciune trebuie raportată!

Vânătorii şi responsabilii fondurilor de vânătoare trebuie să anunţe DSVSA judeţene despre orice situaţie în care au depistat porci mistreţi morţi, ori cu comportament specific modificat şi să transmită probe pentru diagnosticul de laborator.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei. Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar de liberă practică concesionar, alte autorităţi, sau DSVSA judeţeană.

Toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie. În acest moment, pentru porcii neutralizaţi de către reprezentanţii DSV, proprietarii primesc între 10 şi 12 lei per kg/ în viu.

Referitor la procedura de despăgubire, ANSVSA arată că în urma identificării unui focar se face o convocare a unei comisii de evaluare la nivel de Prefectură.

Prefectul convoacă această comisie la solicitarea scrisă a direcţiei sanitar –veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti. Comisia de evaluare este formată din:

a) reprezentantul direcţiei sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti;
b) reprezentantul teritorial al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu atribuţii în stabilirea valorii genetice a animalelor – Oficiul pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie;
c) reprezentantul Unităţii Locale de Decizie din cadrul Centrului Local de Combatere a Bolilor desemnat de Prefect;
d) reprezentantul Unităţii Locale de Sprijin, respectiv primarul localităţii sau reprezentantul desemnat de către acesta.

Din momentul în care au anunţat porcul bolnav se deplasează la faţa locului organele DSV pentru operaţiunea de asomare a suinelor, dar se deplasează şi reprezentanţi din comisiile de evaluare, după care se întocmesc dosarele, ţinând cont de mai multe criterii, nu sunt sume de bani fixe. Porcii sunt diferiţi.

Sumele compensatorii sunt stabilite de către comisiile de evaluare. Despăgubirile se stabilesc în funcţie de valoarea de piaţă. Această evaluare a comisiei se cuantifică într-o valoare de înlocuire, în ideea în care proprietarul poate să îşi cumpere alt porc sau să regăsească valoarea în cazul în care dacă ar fi comercializat animalul. Valoarea de piaţă este practic preţul pe care l-ar fi putut obţine înainte de contaminare

Ce trebuie să facă fermierii

Pentru obţinerea ajutorului de stat, beneficiarii trebuie să depună la direcţiile pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, cererea de plată a ajutorului de stat, însoţită de următoarele documente justificative:
a) copie de pe procesul verbal de ucidere, obținută de la DSVSA județeană;
b) copie de pe fișa de evaluare, obținută de la DSVSA județeană;
c) copie de pe cartea de identitate;
d) dovadă cont bancar.

Plata ajutorului se realizează în termen de 30 de zile pentru cererile de plată depuse în luna anterioară.

Cum se calculează despăgubirile

Valoarea ajutorului de stat se va stabili ca diferenţă între valoarea unui porc la greutatea standard de abatorizare, 110 kg, şi valoarea din fişa de evaluare pentru animalele ucise sub greutatea standard de abatorizare. Valoarea unui porc la greutatea standard de abatorizare se calculează prin înmulţirea greutăţii de 110 kg cu preţul/unitatea de măsură stabilit de Comisia de Evaluare pentru judeţul respectiv pentru un porc de 110 kg.

Concret, dacă un porc avea 80 de kilograme când a fost sacrificat, se înmulţesc kilogramele acestuia cu preţul din grila judeţeană. Suma rezultată va fi plătită de la bugetul de stat în baza unei hotărâri de Guvern din luna iulie. Restul sumei, până la valoarea porcului la greutatea standard, este cea plătită sub formă de ajutor de stat.