Guvernul a avizat proiectul de lege propus de ministrul agriculturii privind vânzarea de teren cetăţenilor strpini din Uniunea Europeană. Statul elimină restricţiile impuse în prezent cetăţenilor străini care vor să cumpere terenuri agricole, după 1 ianuarie, inclusiv obligaţia de a avea experienţă în agricultură, dar păstrează prevederea privind dreptul de preempţiune al cetăţenilor români, potrivit unui proiect de lege, informează Mediafax.

Vânzare pentru oricine fără nicio condiţie

Cum piaţa funciară va fi liberalizată de la 1 ianuarie 2014, cetăţenilor din Uniunea Europeană le va fi permisă cumpărarea de terenuri agricole româneşti, potrivit unui proiect de lege elaborat de Ministerul Agriculturii. Guvernul a renunţat recent la intenţia de a limita la 100 de hectare suprafaţa de teren agricol pe care o poate deţine o persoană fizică, cetăţean român sau din alt stat UE, dar menţinuse însă condiţiile la cumpărare privind cunoştinţele în domeniul agricol şi perioada minimă de cinci ani de activitate în acest sector.

“Şi aceste restricţii au fost eliminate, menţinându-se însă dreptul de preempţiune la achiziţia terenurilor al coproprietarilor persoane fizice, arendaşilor, vecinilor persoane fizice şi a tinerilor cu vârste de până la 40 de ani care au activităţi agricole în localitatea în care se află respectivul teren agricol”, au declarat oficiali ai Ministerului Agriculturii.

În momentul în care va primi o ofertă de la un cetăţean străin, vânzătorul este obligat să meargă la primărie cu o cerere prin care solicită notificarea preemptorilor şi afişarea ofertei de vânzare a terenului agricol. Cererea va fi însoţită de oferta de vânzare a terenului agricol, care va cuprinde, pe lângă preţul cerut pentru teren, numele şi prenumele vânzătorului, adresa completă a domiciliului acestuia, amplasamentul terenului, suprafaţa, categoria de folosinţă şi documentele cadastrale.

Dacă în termen de 30 de zile nu cumpără nimeni, terenul poate fi vândut cetăţeanului străin. Piaţa funciară va fi liberalizată la 1 ianuarie 2014, dată de la care şi cetăţenii străini pot cumpăra teren agricol în România. În prezent, străinii care vor să achiziţioneze pământ în România trebuie să înfiinţeze o firmă pe persoană juridică română.

Conform datelor reprezentanţilor Ministerului Agriculturii, străinii deţin în prezent prin intermediul unor firme aproximativ 7-800.000 de hectare de teren agricol în România (aproximativ 4,7%-5,4% din total).

Alte state europene nu se grăbesc să vândă

În alte ţări comunitare din fostul spaţiu socialist, guvernele nu sunt atât de mărinimoase cu străinii şi nici nu se grăbesc cu adoptarea legii. Polonia va liberaliza achiziţiile de teren abia din 2016. Statul polonez şi-a asumat la aderare o perioadă de 12 ani în care străinii nu pot cumpăra teren agricol (expiră în mai 2016). Până atunci, persoanele fizice şi juridice din UE sau care au sediul în Polonia dar au capital străin pot cumpăra teren agricol doar cu aprobarea autorităţilor statului (Ministerele Agriculturii, Administraţiei, etc) şi cu acordarea unui drept de preempţiune Agenţiei pentru Proprietăţi Agricole. Se pot lua fără aprobare oficială doar parcele de sub 1 ha, dacă străinul e căsătorit cu o poloneză şi stă de cel puţin 2 ani în Polonia. Şi în Polonia există limita de deţinere pentru unu fermier individual: 300 ha.

În Ungaria cetăţenii europeni nu pot cumpăra teren agricol, decât dacă sunt căsătoriţi cu maghiari şi vor cumpăra terenul pe care l-au arendat în prealabil timp de cel puţin 3 ani, interval în care au locuit în ţară. În acest caz, terenul nu poate depăşi 300 ha. În Bulgaria, cetăţenii europeni pot cumpăra teren agricol doar dacă sunt fermieri cu experienţă şi se stabilesc în ţară. Persoanele juridice înregistrate în Bulgaria pot cumpăra însă teren agricol (deci străinii pot fi acţionari într-o firmă ce cumpără terenuri). Cehia  şi Slovacia au avut la rândul lor restricţii timp de 7 ani de la aderare pentru europeni, cu excepţia celor căsătoriţi cu localnicii şi care locuiseră şi lucraseră în agricultură 3 ani anterior.