Luna august a însemnat organizarea ExpoPrahova într-o ţară care nu este membră a Uniunii Europene. De ce Moldova? Ce a însemnat acest eveniment pentru Cimişlia?

Anul acesta am ales să organizăm ExpoPrahova în Republica Moldova, deşi pretenţiile ar fi cerut o ţară membră a Uniunii Europene. Am ales Moldova din mai multe motive, iar două sunt principale. Unul ar fi acela că în luna noiembrie ar trebui să se semneze acordul de cooperare şi de liber schimb între Moldova şi Uniunea Europeană şi am încercat prin prezenţa comisarului european Gunther Oettinger la inaugurarea lucrărilor gazoductului Iaşi-Ungheni să arătăm că Moldova a făcut paşi importanţi pentru a primi această favoare, acest acord de liber schimb care înseamnă pătrunderea produselor moldoveneşti fără taxe vamale în toată Uniunea Europeană. Acord deosebit de important având în vedere ameninţările Rusiei din ultima perioadă...În al doilea rând nu trebuie să uităm că se împlinesc 95 de ani de la Marea Unire. Programul a fost mai vast decât l-am conceput în luna iunie. S-a bucurat şi de întâlniri cu toată conducerea Republicii Moldova, cu prezenţa premierului Iurie Leancă, a principalilor miniştrii. Una peste alta, această ExpoPrahova de anul acesta a fost un pic altfel. Ca nivel de reprezentare a judeţului a fost peste celelalte ediţii, dar ca nivel de prezenţă a populaţie a lăsat puţin de dorit.. Nu trebuie să uităm propaganda dusă împotriva României şi nici de faptul că moldovenii trăiesc într-o sărăcie cruntă. Cu toate acestea, putem aminti cele două momente de vârf. Momentele emoţionante de la statuia lui Ştefan cel Mare din Chişinău şi prezenţa în număr mare a populaţiei din Selemet, la dezvelirea bustului lui Burebista.


Ce ecouri aveţi după ExpoPrahova?

În toată Republica Moldova se vorbeşte acum despre Parcul Industrial de la Cimişlia. Guvernul Moldovei a postat pe siteul oficial anunţul despre acest obiectiv, premierul Leancă a vorbit despre parcul industrial. Mai mult, am primit o scrisoare emoţionantă din partea primarului oraşului Cimişlia în care îşi cere scuze că nu a înţeles cu exactitate cât de important este un parc industrial. Iar pe data de 20 o delegaţie importantă de oameni de afaceri din Cimişlia va veni la Ploieşti împreună cu ministrul Economiei din Moldova pentru a înţelege cum funcţionează un parc industrial. Aşa cum am anunţat, şapte hectare din cele 30 ale parcului din Moldova vor fi concesionate de firme din judeţul Prahova. Există deja declaraţii de intenţie şi vom face acolo şi o reprezentanţă a parcurilor industriale din Prahova printr-o investiţie a Consiliului Judeţean. Vom contribui astfel la conceptul de „luare a ţării înapoi”.


Sunteţi un prieten al Republicii Moldova. V-ar tenta să deveniţi ambasador al României la Chişinău?

În niciun caz. Am fost numit şef al Departamentului Economic al PSD şi şef al Departamentului pentru Republica Moldova. Va trebui să îi formez pe cei care se vor putea ocupa de cele două sectoare. Am primit sarcina de la preşedintele partidului  şi sunt în perioada în care dau sfaturi, ajut, formez. Şi în Moldova am luat foarte mulţi tineri în delegaţie special pentru a putea transmite ceea ce am făcut de multe ori de unul singur.Am fost de 302 ori în Moldova şi sunt onorat să coordonez departamentul care se ocupă de relaţiile cu românii de dincolo de Prut. Trebuie să îi selectez şi să îi pregătesc pe cei care vor forma organizaţia PSD Moldova. E o sarcină grea, iar în cele două departamente voi coopta parlamentarii tineri pentru că trebuie să fim mereu pregătiţi cu oameni bine instruiţi. Avem statutul organizaţiei PSD Moldova, statut pe care l-am conceput în timp ce eram la Chişinău.  Voi nominaliza un candidat de preşedinte bun, dar va trebui să merg din nou la Chişinău pentru a discuta cu cei pe care mă gândesc să îi cooptez. PSD Moldova se adresează cetăţenilor români! Avem deja peste 600.000 de oameni cu dublă cetăţenie.

Cei din Moldova se plâng de numărul mare de acte de care au nevoie pentru a primi viza de România. De ce această birocraţie?

Imediat după Revoluţie era foarte uşor pentru moldoveni să vină aici. Numărul mare de acte s-a adăugat după 2007. Suntem membrii UE şi trebuie să ne supunem regulilor Uniunii. Vom intra în Schengen şi trebuie să respectăm aceste reguli. Nu puteam să încălcăm regulile UE. UE este în espectativă în ceea ce priveşte capacitatea Moldovei de a adera.

Deputaţii au adoptat legea prin care administraţiile publice pot intra în insolvenţă. Cum vi se pare?

Este un act normativ care trebuia aprobat din 2000. Guvernul Năstase nu a vrut să înţeleagă faptul că administraţiile nu trebuie dezlegate de problemele economice. Am avut lungi discuţii despre divizarea comunelor. Din fericire am scăpat de separarea mai multor localităţi şi avem doar 3-4 comune în plus. Am învăţat la Bruxelles că nu se poate continua într-o ţară în care o localitate trăieşte doar din ceea ce produc alţii. După ce cheltui ca administraţie o avere pentru a ajunge la parametri europeni nu poţi să fi încântat când observi că primarii nu fac nimic. Spre exemplu, am introdus gaze în Proviţa de Jos şi de Sus în 2002-2003. Am introdus gaze în Brebu în 2002. Brebu are o mică platformă industrială cu 400 de salariaţi. Proviţa de Jos şi de Sus visează să facă turism,dar nu au făcut nimic. Şi atunci se pune problema, de ce să pompăm bani din bugetul judeţului acolo pentru ca ei să îşi vopsească căminele culturale în fiecare an sau să cultive floricele? Problema este următoarea: fiecare comună trebuie să trăiască din banii pe care îi produce ea. Nu poţi să te aventurezi în mii de lucrări  şi să nu termini niciuna. Nu eşti în stare să produci banii necesari întreţinerii localităţii. Mai bine desfiinţăm o astfel de comună. În caz concret, comuna intră în insolvenţă pentru că nu au înţeles că trebuie să atragă investitori. De 20 de ani tot le repet primarilor că trebuie să înveţe să trăiască pe picioare proprii. Nu e normal să mergi zilnic să ceri bani de la autorităţile judeţene pentru că tu nu eşti în stare să îşi asiguri salariile funcţionarilor sau banii de iluminat public. Unii au înţeles şi avem azi comune cu bugete mai mari decât ale oraşelor. Avem 10 comune cu buget mai mare decât al Plopeniului, al Slănicului, al Băicoiului...Să nu uităm că oraşul Chicago a intrat în insolvenţă  şi are trei milioane de locuitori. Chiar şi în administraţie nu te poţi întinde mai mult decât e plapuma. Nu poţi depăşi limitele bunului simţ în a cheltui banul public produs de alţii. Spre exemplu, la Lapoş avem începută o grădiniţă din 2007, avem un proiect de alimentare cu apă tot din 2007 de un milion de euro. Grădiniţa nu e terminată, dar în biroul primarului comunică 26 de camere de luat vederi cum se mişcă trei căruţe pe oră. Şi atunci, grădiniţa nu e terminată, şcoala are nevoie de reparaţii, drumurile sunt ca vai de ele, dar noi ne-am luat camere de luat vederi. Atunci, asemenea localităţi trebuie introduse în insolvenţă şi unite cu localităţi mai mari. Legea este extraordinară şi trebuie stimulată valorificare resurselor proprii ale fiecărei localităţi şi capacitatea de asociere. Dacă o comună vrea să rămână comună se asociază în acele GAL-uri (grupuri de acţiune locală) şi ne dezvoltăm pe rând. Nu se poate doar Consiliul Judeţean să aducă dezvoltare.

Putem spune că avem primari buni şi primari mai puţin buni?

Bineînţeles! Avem primari buni şi primari care nu merită să fie primari. Nu pot spune proşti, poate sunt buni în alt domeniu. Aceştia ar fi bine să renunţe la administraţia locală.

Şi totuşi? Cum pot oamenii să aleagă cel mai bun primar?

Partidele trebuie să fie atente la modul în care selecţionează oamenii. Şi în PSD avem primari slabi. Îi dau mereu exemplu. Nu se poate să introduci gaz metan pe toate dealurile şi să îl sfătuieşti să cultive zece hectare cu aluni ca să ai ce vinde. Puteam avea noi plantaţia de aluni care e la Arad, pentru că cei din Prahova nu au înţeles că dacă ai alune poţi face ciocolată.  Dacă înţelegeau, aveam şi o mie de vaci în plus şi o sută de locuri de muncă în plus. La Aluniş avem o sută de aluni care vor intra pe producţie. Deja avem cerere pentru produse. Am fost cu primarul de la Ariceştii Rahtivani şi l-am pus să vorbească în Consiliul Local de la Liege. E drept că a rostit celebra frază că toată lumea de la Ariceşti vorbeşte franceza, dar a devenit a treia comună ca bogăţie din judeţ. Nu poţi să asculţi cine ştie ce furnizoare de poveşti vânătoreşti şi să-l critic pe cel care e la putere. Un primar trebuie să înveţe să asculte, nu îşi poate condamna comuna la închidere. Toată lumea a râs de mine când am pornit proiectul de gaze în  sudul judeţului. Acum începe fabrica de brânzeturi la Şirna, de alcool medicinal la Gorgota, vom avea Parcul Industrial Ciorani. Ce vină am eu că Lapoşul are un proiect de alimentare cu apă din 2007, iar eu abia acum am aflat de el? Am certat primarul pentru că nu are apă. Ei visează să facă turism, dar turistul nu vine dacă nu are apă caldă, dacă nu găseşte un restaurant civilizat, o poveste care să îi placă despre locul respectiv. Turistul trebuie atras cu ceva nu vine el de capul lui...

Sunt primari buni şi în Opoziţie?

Bineînţeles. Iar cel mai apropiat exemplu este Măgurele. Dincolo de poza de sub pernă a fostului primar, am fost la Măgurele ca să cunosc noul primar. I-am spus că eu sunt cel care a introdus gazele în 2000-2004, a asfaltat străzile şi a făcut primul trotuar pe partea dreaptă. L-am întrebat ce vrea să facă. Ce proiecte are de finalizat. Primarul mi-a spus că dacă are sprijin va mişca lucrurile. Şi a terminat sediul primăriei, una dintre cele mai frumoase din judeţ.  Are primul parc fotovoltaic de 3 MW din judeţ. Căminul cultural se inaugurează la sfârşitul acestei luni. Primul IMM pentru prelucrarea zmeurei, în colaborare cu cei de la Gornet, va apărea în luna martie tot la Măgurele. Deci se poate! Am găsit şi alt primar deştept la Opoziţie la Drajna. Toţi specialiştii UE au văzut castrul de aici şi este posibil să primim 20 de milioane de euro pentru reabilitarea castrului, pentru crearea muzeului de acolo.

De ce se feresc primarii noştri de fondurile europene?

Este multă birocraţie! Sunt oameni care au curaj şi oameni care la primul perete de care se lovesc spun că nu se poate. Pereţii se mai şi sparg. Treci prin pereţi. Primarul de la Cornu a înţeles acest lucru. Legea îmi dă voie acum să readuc în buget toate corecţiile respective şi vom avea bani în plus în bugetul judeţean. Vom avea 15 milioane de lei noi pe care nu îi voi da primarilor puturoşi. Vor merge pentru finalizarea anumitor lucrări.

Ce lucrări vom finaliza în acest an? Sau ce lucrări importante se vor apropia de finalizare?

Continuam alimentarea cu gaze şi alimentarea cu apă a sudului judeţului. Este o lucrare importantă care traversează DN1, autostrada, calea ferată, râurile Prahova, Teleajen şi Ialomiţa. O lucrare grea, dar care devine realitate. Nu-mi închipuiam că Puchenii Mari, comună la DN1, nu are apă, gaze sau trotuare moderne. La finalul anului gazele vor fi la Balta Doamnei, iar la anul vor ajunge la Drăgăneşti. Proiectul cuprinde şi Olariul şi Gherghiţa şi Dumbrava şi Pucheniul...Dăm o speranţă de dezvoltare acestei zone. Călugăreniul şi Tinosu au acum alimentare cu apă. Tinosu are şi gaze, la fel şi Valea Călugărească şi Albeştiul. Am început lucrarea de gaze la Telega. Avem sediu nou de primărie la Măneşti. Vom avea două proiecte europene la centrele de bătrâni şi copii, vom avea apă pe toată magistrala Valea Doftanei- Vărbilău şi pe cea Măneciu-Strachiojd. Sunt lucrări uriaşe, de mare anvergură. Şi comuna Colgeag va avea alimentare cu apă. Mai vorbim de podul dintre Proviţa şi Adunaţi. Şi mai vorbim despre apa de la Talea. Sunt lucrări multe care vor aduce dezvoltare judeţului.

Aţi tot anunţat că nu mai doriţi să candidaţi în 2016. Aţi găsit un înlocuitor?

Suntem un grup de politicieni care încă încearcă să identifice persoana potrivită. Sunt câţiva tineri care pot candida, dar mai au încă de învăţat. Eu mi-aş dori să candidez doar dacă se înfiinţează Senatul ca şi Cameră a Regiunilor. Voi merge acolo ca să ajut acest proces de regionalizare. Nu prea mai am ce să fac în judeţ. Apă avem, gaze avem, vor mai rămâne câteva lucrări de canalizare...