Văzând-i aseară pe cei de la Voluntari cum i-au dat una peste bot lui Reghecampf, am avut senzaţia că Petrolul a retrogradat. Volunariul era una dintre cele două echipe, alături de Chiajna, pe care echipa ploieşteană trebuia să le bage dedesubt. Mă rog, întâi să vină din urmă, să le prindă.

Strategia asta care ia în calcul Voluntariul nu prea mai este valabilă. Echipa comunală s-a betonat în toate direcţiile, la lot, la antrenor, la oficiali care ştiu cu ce se mănâncă fotbalul ăsta stricat de la noi.

De aceea, poate că Petrolul trebuie să se reorienteze. Să se uite în continuare la Chiajna şi să se concentreze pe ACS Poli Timişoara.

Ia să vedem. Chiajna n-a bătut nici ea vreun meci în 2016. Dar între Petrolul şi Concordia există o diferenţă esenţială. Cei mai mulţi dintre jucătorii ei sunt certitudini (îi ştim adică, ştim ce pot). Cei mai mulţi de la noi sunt INCERTITUDINI.

De exemplu, chiar şi după două meciuri pierdute, ar fi fost frumos să ştim că Guerriero – fotbalist lăudat în cantonamentul din Antalya – e un jucător care poate să ajute Petrolul. Că avem, în sfârşit, o apărare pe care să ne putem baza. Nu, nu cu Viitorul, pe care mai avem un pic şi-l facem Barcelona în încercarea de a explica cel mai nou eşec. Nu, nouă ne trebuie o apărare pe care să ne putem baza în meciurile cu Timişoara, cu Chiajna şi aşa mai departe, până la locul 7.

Ar fi fost frumos să ştim că benzile nu se rup în timpul meciului şi că avem multe mingi care să ajungă la Paolucci.

De fapt, ar fi fost frumos să ştim, să fi văzut deja că Petrolul are un lot care să poată să salveze echipa de la retrogradare.

Jucătorii lui Schumacher au ocazia să ne arate că pot, vineri, în meciul cu Timişoara. Nu este vorba neapărat despre punctele din sezonul regulat pe care unii tind să le ducă în derizoriu atunci când sunt pierdute. Este vorba despre o demonstraţie.