Digi 24 a abordat un aspect care tinde să devină o regulă a atentatelor comise de terorişti. În cele mai multe cazuri, sunt implicaţi fraţi. Specialiştii au găsit explicaţia, iar starea de fapt este cât se poate de îngrijorătoare.

                                                           ***

După atentatele sângeroase de la Bruxelles, europenii încearcă, o dată în plus, să înţeleagă mecanismele care duc la radicalizare şi, în cele din urmă, la comiterea de masacre. Atacurile teroriste din ultimii ani au devenit un fel de afacere de familie, notează analiştii. În aproape toate cazurile, unii dintre atacatori sunt fraţi. În plus, un studiu publicat de „The New York Times” arată că o treime din jihadişti au legături de familie în cadrul grupării teroriste din care fac parte.

Poliţia belgiană a anunţat că doi dintre teroriştii care s-au aruncat în aer la Bruxelles erau fraţii Ibrahim şi Khaled El Bakraoui.

La Paris, în noiembrie 2015, doi dintre organizatorii seriei de atacuri erau Ibrahim Abdeslam şi fratele său, Salah, capturat în Bruxelles acum o săptămână.

Tot în Franţa, la începutul anului trecut, fraţii Said şi Cherif Kouachi au decimat redacţia publicaţiei „Charlie Hebdo”. Complicii atacatorului de la magazinul evreiesc din Paris erau şi ei fraţi.

În 2013, Djokar şi Tamerlan Ţarnaev au pus la cale atentatul de la maratonul internaţional de la Boston. Cele două explozii care au avut loc aproape simultan au omorât trei persoane şi au rănit 183.

Şase dintre cei implicaţi în atentatele din America, din 11 septembrie 2001, erau, de asemenea, fraţi. La fel şi doi dintre autorii masacrului de la Madrid, din 2004. Iar exemplele pot continua. Până să ajungă să se arunce în aer în aeroporturi sau la metrou, atacatorii trec printr-un amplu proces de radicalizare. El poate dura luni, ani, sau chiar mai puţin, spun specialiştii.

„Nu toate persoanele parcurg acest proces în acelaşi ritm. Există persoane în cazul cărora poate dura ani, în cazul altora poate dura luni. Ceea ce observăm acum în era Daesh, o dată cu aparaţia şi ascensiunea Daesh, este că tempoul radicalizării este din ce în ce mai ridicat. Există situaţii în care de la persoana normală la persoana care este dispusă să atace, să acţioneze sau să plece în Siria sau în Irak să lupte, trecerea în aceste două tipuri de identităţi se face în doar câteva săptămâni. Acest aspect este destul de îngrijorător pentru noi”, a declarat pentru Digi24, sub acoperirea anonimatului, un analist al SRI.

În cazul fraţilor, radicalizarea decurge în acelaşi mod. Ei parcurg procesul simultan sau unul îl influenţează pe celălalt. Folosirea frecventă a fraţilor în realizarea atentatelor teroriste este explicată de analiştii astfel: pur şi simplu, sângele nu minte - fraţii nu se trădează unul pe celălalt. Ei se cunosc foarte bine şi pot comunica mult mai uşor, uneori doar din priviri şi, mult mai important, întâlnirile lor nu dau de bănuit autorităţilor. Deseori, în cadrul aceluiaşi atentat terorist, fraţii sunt trimişi să lovească în zone diferite. Un expert cu care au stat de vorbă jurnaliştii de la New York Times, explică de ce.

„Motivul pentru care nu sunt trimişi în acelaşi loc este teama că s-ar putea influenţa unul pe altul să renunţe la misiunea sinucigaşă, tocmai din dragoste frăţească. În schimb, dacă acţionează în locaţii diferite, se motivează să ducă la bun sfârşit misiunea, pentru a nu-şi dezamăgi fratele”, a explicat Mia Bloom, expert antiterorism.

În plus, experţii au observat că viitorii terorişti sunt recrutaţi, cel mai adesea, de persoane foarte apropiate şi doar în mică măsură prin apeluri generale, cum ar fi postările pe reţelele de socializare.