Combatanţii reţelei teroriste Stat Islamic folosesc captagon, un euforizant şi dezumanizant care permite mai ales atentatorilor sinucigaşi să-şi alunge temerile, susţin specialişti citaţi de presa franceză.

Teroriştii islamişti, în special membrii reţelei fundamentaliste Stat Islamic, posibil chiar autorii atacurilor de la Paris, folosesc din ce în ce mai mult droguri pe bază de amfetamină pentru a nu se teme şi a nu simţi durere. Captagonul (fenetillin) este o pilulă de culoare albă care permite alungarea temerii şi ignorarea durerii şi pare să fie folosit din ce în ce mai mult în rândul jihadiştilor şi mai ales al candidaţilor pentru comiterea de atacuri sinucigaşe. Drogul - pe bază de amfetamină - este foarte răspândit în Siria şi Irak, ţări în care organizaţia teroristă sunnită ocupă teritorii vaste. Potrivit experţilor, în afară de reţeaua Stat Islamic, drogul este folosit şi de membri ai Frontului Al-Nusra, filiala siriană a Al-Qaida, şi de gruparea insurgentă Armata Siriană Liberă. Stupefiantul a ajuns în atenţia autorităţilor după atentatele comise în iunie în Tunisia, soldate cu 38 de morţi. Acum, experţii cred că acelaşi drog ar fi putut fi folosit de autorii atacurilor teroriste de la Paris, unde au fost ucise 129 de persoane. Autorul atacului din staţiunea Sousse din Tunisia din iunie era sub efectul captagonului. Potrivit publicaţiei Le Point, seringi impregnate cu acest drog au fost găsite în diferitele locuri unde a stat şi Salah Abdeslam, creierul presuspus al atacurilor sângeroase comise vineri, 13 noiembrie, la Paris, dar şi o parte dintre complicii săi.
Captagonul conţine fenetilamină, o amfetamină înscrisă pe lista Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii de substanţe psihotrope de mai bine de 30 de ani. Produsul este cunoscut pentru senzaţia de forţă extraordinară pe care o induce, de invincibilitate. „Ca toate amfetaminele, acest drog induce o rezistenţă la oboseală, o vigilenţă crescută dublată de o pierdere a discernământului. Ea dă consumatorului senzaţia că este un superom, «regele lumii» într-un fel”, explică profesorul Jean Paul Tassin, neurobiolog la INSERM şi specialist în problemele de dependenţă în revista de specialitate „Sciences et avenir”.

Adevarul