Astăzi e Sfântul Andrei, o sărbătoare de care se leagă tradiţii, obiceiuri, dar şi superstiţii. Creştinii îl prăznuiesc la 30 noiembrie pe Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul românilor, numit şi „Cel dintâi chemat”, deoarece el a fost primul care a răspuns chemării lui Iisus Hristos la apostolat. Sfântul Andrei este şi primul dintre apostoli care a propovăduit Evanghelia la geto-daci, pe teritoriul Dobrogei, motiv pentru care este considerat creştinătorul poporului român.

Aproape 700.000 de români care poartă numele de Andrei, Andreea şi derivate ale acestora îşi sărbătoresc vineri, 30 noiembrie, ziua de nume. Data la care are loc ziua Sfântului Andrei a fost declarată prin lege sărbătoare publică şi este zi liberă din 2012. În biserici, preoţii spun Acatistul Sfântului Andrei la slujbă, iar credincioşii se pot ruga pentru sănătate şi prosperitate în anul care urmează.

Noaptea din ajun este asociată în popor cu obiceiuri precreştine, precum apariţia strigoilor, farmece, ghicirea ursitului şi a vremii, dar şi protecţia oamenilor, a locuinţelor şi a animalelor.

Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei (nume care derivă din cuvântul grecesc Andreas, care înseamnă "viteaz" sau "bărbătesc") apare pe 30 noiembrie în calendarele ortodox, romano-catolic, luteran şi anglican. În Scoţia, însă, el figurează în ziua de 9 mai, ca amintire a datei primirii unor relicve ale Sfântului Andrei.

Sfântul Apostol Andrei s-a născut în Betsaida Galilea, o localitate situată ţărmul Lacului Ghenizaret, în nordul Israelului, în anul 6 înainte de Hristos, şi era fratele Apostolului Simon Petru. Semnificaţia numelui Andrei îşi are originea în cultura grecească, unde înseamnă „bărbăţie, curaj şi îndrăzneală”. Acest nume s-a răspândit şi printre evrei destul de devreme, notează istoricii, încă din secolele II-III înainte de Hristos.

Evanghelia lui Ioan spune că Andrei ar fi fost mai întâi ucenic al lui Ioan Botezătorul.

În enumerările apostolilor, Andrei este menţionat mereu între primii patru. Tradiţia Bisericii arată că, după Înălţarea lui Hristos la cer şi după Cincizecime, apostolii au tras la sorţi şi au mers în toată lumea pentru propovăduire.

Atunci, acestui Întâi chemat i-au căzut sorţii să meargă în Bitinia, Bizantia, Tracia şi Macedonia, cu ţinuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre şi Sciţia (adică Dobrogea noastră) şi până în Crimeea.

Sfântul Andrei a murit ca martir la 30 noiembrie, în Patras, Grecia, aflată sub conducerea Împăratului Nero sau a Împăratului Diocleţian (nu se cunoaşte cu exactitate anul morţii), unde a fost răstignit pe o cruce în forma literei X, cunoscută astăzi sub denumirea de „Crucea Sfântului Andrei”.

Moaştele Sfântului Apostol Andrei au rămas în Patras până în anul 357, când au fost mutate de către Împăratul Constantiu al II-lea în Biserica Sfinţilor Apostoli din Constantinopol. Acum, Capul Sfântului Andrei se află în oraşul grecesc Patras, în Catedrala San Pietro, iar părţi din moaştele sale au ajuns în mai multe biserici din Europa.

Sfântul Andrei, ocrotitorul României

În şedinţa din mai 1995, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca ziua prăznuirii Sfântului Apostol Andrei să fie trecută în calendarul bisericesc cu cruce roşie, între sfinţii mari ai Ortodoxiei.

Sfântul Apostol Andrei a fost proclamat Ocrotitorul României, în anul 1997, în 2017 împlinindu-se 20 de ani la aceast eveniment. Ziua prăznuirii sale a devenit sărbătoare bisericească naţională, ca urmare a Hotărârii Sfântului Sinod din data de 14 noiembrie 2001. De asemenea, Sfântul Apostol Andrei a fost ales drept ocrotitorul viitoarei Catedrale a Mântuirii Neamului românesc.

Sărbătoarea Sfântului Andrei cade în 2018 în ziua de vineri, fiind urmată de 1 decembrie, Ziua Naţională a României. Ambele zile sunt nelucrătoare, iar angajaţii vor avea parte de o minivacanţă cu un weekend prelungit, în perioada 30 noiembrie - 3 decembrie. De asemenea, în această perioadă vor fi organizate mai multe evenimente şi parada de 1 decembrie.

Ziua Sfântului Andrei marchează debutul sezonului sărbătorilor de iarnă, care vor continua cu Sfântul Nicolae, celebrat pe 6 decembrie, şi se vor încheia de Bobotează, pe 6 ianuarie.