bancul_zilei

O firmă vindea ţânţari care satisfăceau femeile; o tipă cumpără un astfel de ţânţar, se duce acasă nerăbdătoare, face întâi un duş fiebinte, îşi dă cu cremă, se parfumează şi îşi pune un halat pe ea.
În dormitor, într-o cutiuţă, ţânţarul bâzâia de sărea cutia cu el.
Tipa se duce în dormitor, îşi dă halatul jos (nu înainte să dea drumu’ ţânţarului), ţânţarul face câteva ture prin cameră şi se aşează pe perete.
Tipa se întinde pe pat şi începe:
– Hai ţânţarule vino să mă satisfaci, ia-mă sunt a ta!
Ţânţarul – nimic!
– Hai ţânţarule vino să simţim plăcerea împreună, ciupeşte-mă, muşcă-mă, hai ia-mă!
Ţânţarul nu se mişca de pe perete.
Tipa se enervează, se răceşte de tot, se duce şi dă telefon la firmă:
– Bine, domnule, ce ţânţar mi-aţi vândut, e impotent? Că nu m-a satisfăcut deloc…
Tipul de la capătul firului zice:
– Doamnă, ne pare rău şi ne cerem scuze totodată, dar se poate rezolva problema aceasta. Vom trimite un angajat al firmei noastre, care va sta de vorbă cu ţânţarul şi va rezolva problema.
Într-adevar, peste puţin timp vine unu’ de la firmă, tipa îl invită în casă şi se duc în dormitor unde era ţânţarul.
Tipu’ vede ţânţarul şi zice :
– Aha, tu erai! Doamnă, dezbrăcaţi-vă şi întindeţi-vă pe pat.
Femeia face după cum i se spune.
Tipu’ se dezbracă şi el, se uită la ţânţar şi zice :
– Bă… fii atent aici… îţi arăt pentru ultima oară!