
	Bula pleacã la unguri.
	La granitã, aflã cã nu mai au voie sã treacã decat cei care stiu o baladã ungureascã.
	Cand vamesii ajung si la el, Bulã zice:”Eu stiu Balada lui Kashai!
	Vamesii se uitã unul la altul.
	– Care baladã, mã, cã noi nu am auzit de ea.
	– Dacã vã zic io cã stiu Balada lui Kashai! Verificati!
	Se duc vamesii si intreabã seful statiei:
	– Gyuri, tu ai auzit, mã, de balada lui Kashai?
	– Nu, zice, vedeti- vã de treabã, n- am auzit de asa ceva.
	Iritati, vamesii se intorc la Bulã:
	– Bã, tu faci misto de noi?
	– Cine domne? Adicã eu, roman, stiu Balada lui Kashai si voi, unguri, si nu o stiti?
	– Bine. Cantã- o!
	– “K- asha- i romanul cand se-nveseleeste, Ca si stejarul cand inmugureeste…”






 
 

 
							
 
							











