
	– Astă vară, văd pe unul cu loz în plic, povestea un pescar, bag mâna în borcan şi trag: 5000 de lei. Mai trag: 10000 de lei. Trag iarăşi: 50000 de lei. Trag din nou…
	– Ce doriţi să comandaţi, domnilor?, îl întrerupse ospătarul.
	– Păi, câte cinci mici de căciulă şi două butelii de Murfatlar.
	Ospătarul plecă să aducă ce i se comandase şi pescarul nostru reluă:
	– Ei, şi unde rămăseserăm?
	– Ai tras din nou şi…
	– Da, am tras din nou… şi ce credeţi? Un ditamai balaur de crap de vreo 12 kg.
	– Cum?! Din borcan?
	– Care borcan?
	– Cum care borcan?… De la loz în plic.
	– Care loz în plic, măi fraţilor?
	– Lozul cu noroc! De 5000 lei, de 10000 lei, de 50000 lei.
	– Care noroc, care lei? Ei uite, vezi? Asta vă strică pe voi. Sunteţi invidioşi şi vă place să şi exageraţi…






 
 

 
							
 
							











