Maşinile diesel au început să fie considerate inamicul numărul 1 când se vorbeşte despre poluarea mediului, iar unele ţări vor deja interzicerea acestora. Doar Germania a avut curajul să-şi pună în aplicare decizia, dar nu înseamnă că planeta va fi salvată. Nici pe plan local nu vor fi schimbări majore în bine.

Nu se poate contesta faptul că maşinile diesel nu au un impact semnificativ asupra mediului. Din cauza numărului lor tot mai are, care a crescut în ultimii zece ani în Europa, autoturismele pe motorină, chiar şi cele noi care, aparent, respectă normele de poluare, produc, la un loc, emisii poluante foarte toxice.

Până la impactul asupra mediului înconjurător, tu şi noi, restul locuitorilor, suntem primii afectaţi, pentru că aerul poluat este zilnic inspirat de milioane de oameni din marile oraşe, de toate vârstele, sănătoşi şi bolnavi deopotrivă.

Legea anti-diesel care nu prea protejează mediul (cum ar trebui)

Anul acesta, o ştire din domeniul auto a făcut înconjurul lumii şi a pus pe gânduri autorităţile din diverse ţări.

Primarii din oraşele germane Frankfurt şi Koln au primit acordul guvernului federal de a interzice circulaţia maşinilor diesel, pentru a limita emisiile poluante în centrul oraşelor. Decizia urmează să fie implementată din 2019 şi are susţinerea instituţiilor judecătoreşti.

Dar, chiar dacă interdicţia vine pe cale legală, este profund discriminatorie şi poate fi văzută ca o formă de expropriere de acel bun. Cea mai mare problemă nu este însă legalitatea deciziei, ci efectele pe care ar trebui să le aibă.

Oare aerul va fi mai curat odată ce maşinile diesel (doar din centrul oraşului) nu vor mai circula? Din punct de vedere chimic, probabil că da, dar e puţin probabil să sesizezi asta. În plus, noxele din atmosferă nu sunt întotdeauna perceptibile. Nu trebuie neapărat să simţi miros de fum, de gaze de eşapament ca să spui că aerul e poluat, pentru că şi în absenţa lui, aerul tot e nociv în marile oraşe (dar, în grade diferite, desigur).

Ceea ce ar trebui să înţeleagă autorităţile (de peste tot) e că problema poluării nu se rezolvă local. Decizia de interzicere a maşinilor diesel trebuie să fie implementată la nivel global. Niciun oraş nu se situează într-un glob de sticlă. Frankfurt şi Koln nu vor fi nişte “insule” cu natură purificată, într-o mare poluată şi extrem de toxică. Maşinile pe benzină poluează şi ele destul de mult, mai ales că-s mai numeroase decât cele diesel.

Pe cine afectează, de fapt, interzicerea maşinilor diesel

Autorităţile iau relativ timid astfel de măsuri pentru că nu pot implementa decizii radicale pentru areale foarte extinse. Se încearcă o schimbare cu paşi timizi, dar se fac sacrificii pe care mulţi cetăţeni nu le vor accepta, pentru că e vorba de buzunarul lor.

Este o decizie discriminatorie pentru că principalii afectaţi vor fi cei cu venituri mici şi medii, care nu-şi permit o maşină electrică sau una nouă pe benzină care să respecte noile norme de poluare. Iar pentru cei care au de străbătut distanţe foarte lungi zilnic, înspre şi dinspre serviciu, bicicleta nu e o soluţie

Sigur, prin Germania, poate că alternativa viabilă va fi transportul în comun, care nu e precum cel din Bucureşti, dar nici acele vehicule nu sunt încă electrice, deci poluare va fi în continuare. Şi, cum numărul călătorilor va creşte, va trebui suplimentat şi numărul autobuzelor sau al tramvaielor (măcar acestea nu poluează).

Unde se duc maşinile diesel nemţeşti, când sunt interzise

O altă problemă apare în momentul în care neamţul va decide să-şi vândă maşina diesel, să se aleagă măcar cu ceva pe ea, nu să-i ruginească în parcare. Şi, cine îi va cumpăra automobilul? Clientela din sud-estul Europei şi, probabil Africa sau chiar Orientul Mijlociu (nu ţările bogate, evident). Românii sunt deja de decenii printre clienţii fideli care cumpără maşini pe motorină nemţeşti.

Guvernul german crede că exemplul său va fi urmat şi de alte guverne din alte ţări europene, dar asta nu se va întâmpla prea curând, din motive evidente. La noi, unii reprezentanţi ai Primăriei Capitalei încearcă o măsură similară, precum taxa pe centrul Bucureştiului, dar e mai inutilă decât interzicerea diesel (de aceea nici n-a fost încă aplicată).

Aici apare un paradox, ceva nu se leagă. Grupările ecologiste încearcă de decenii să convingă guvernele să acorde mai multă atenţie protejării mediului (şi e, într-adevăr, foarte important), pentru salvarea planetei. Dar, degeaba faci “curăţenie” într-un loc, dacă exporţi “mizeria” în alte zone, nu foarte îndepărtate de tine.

Soluţii?

Dacă se doreşte cu adevărat protejarea întregii planete, atunci dieselul ar trebui eradicat peste tot în lume (şi nu doar autoturismele, să aplicăm regula şi pe utilitarele companiilor). Producătorii auto încearcă mai nou să te convingă că de prin 2020 sau 2022 vor renunţa să mai fabrice maşini pe motorină, ba chiar orice automobil pe carburant. Nu se va întâmpla nici asta prea curând. Nu e viabil. Viitorul maşinilor electrice e încă departe, în special prin ţări din estul Europei (România, Bulgaria), care absorb avid toate rebuturile second hand ale Occidentului pentru că sunt mai ieftine.

Îmi menţin părerea că în chestiunea protejării mediului, măsurile trebuie luate în concern, la nivel global, într-un timp extrem de scurt. Imposibil, însă, pentru că cele mai poluante industrii asigură traiul a milioane de oameni. Nu-i poţi condamna la sărăcie prin disponibilizări de posturi sau eradicarea acestor industrii.

Prin urmare, va trebui să ne mai suportăm poluarea excesivă încă cel puţin 30 de ani de acum încolo. Până când resursele de combustibili fosili nu se vor epuiza, nu se va renunţa de bunăvoie la ele, nici în domeniul auto, nici în alte industrii şi nici prin interdicţii superficiale.

Singura soluţie ar fi concurenţa. Să facă maşinile electrice mai atractive, prin preţuri mai accesibile, prin creşterea fiabilităţii şi a autonomiei etc. Aşa cum în trecut, oamenii au renunţat de bunăvoie la căruţă în favoarea automobilului, fără vreo interdicţie sau încălcarea unor drepturi.