Decizia premierului Victor Ponta de a adopta noul Cod de Insolvenţă prin Ordonanţă de Urgenţă este criticată în ultimele zile de tot mai multă lume. Dacă până acum cei care s-au pronunţat cu privire la adoptarea actului normativ au fost în general politicieni, de această dată critica vine de la cei interesaţi direct de legislaţia în acest domeniu- membrii Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România.
În aceste zile, în aula Facultăţii de drept a Universităţii Bucureşti se desfăşoară Conferinţa Naţională de Insolvenţă. Deschiderea evenimentului a coincis cu momentul în care Guvernul tocmai adoptase, prin ordonanţă de urgenţă, noul cod de insolvenţă, introducând articole pe care nimeni nu şi le arogă. Toţi participanţii la conferinţă, începând cu lichidatorii judiciari, avocaţi şi reprezentanţi de marcă ai unor instituţii precum UNPIR, Ministerul Justiţiei, BNR etc, s-au arătat surprinşi de această rapiditate cu care Guvernul a aprobat acest cod fără o dezbatere serioasă, pe articole, în Parlament.
Codul insolvenţei- un pumn în gura mass-media
Codul adoptat de Guvern pare a fi creat ca un pumn în gura televiziunilor, care prin suspendarea licenţei de emisie vor lăsa în stradă sute de angajaţi.
Conform statisticilor actuale, exista o proporţie de 90 % falimente şi doar 5-6% din societăţile aflate în procedura insolventei se afla în reorganizare. Arin Stănescu, preşedintele UNPIR, a arătat că noul cod de insolvenţă are patru mari defecte, printre care se numără şi prevederea referitoare la instituţiile media. Potrivit acesteia, oricărei televiziuni sau post de radio aflat în dificultate li se va ridica automat licenţa de emisie, ceea ce va duce direct la faliment fără a mai exista posibilitatea revigorării societăţii printr-un plan viabil de reorganizare. Un alt aspect criticat este că statul poate recupera datorii în timpul procesului de reorganizare, chiar şi pe cele strânse în perioada de reorganizare. Nici reducerea termenului de reorganizare la un an de zile, în comparaţiei cu Franţa unde acest termen este de 10 ani sau cu SUA, unde nu există termen în care companiile trebuie să iasă din insolventa, nu este de bun augur pentru societăţile şi companiile naţionale şi multinaţionale.
Un alt aspect criticat este acela că, prin noul cod, statul şi-a arogat dreptul de a recupera datorii de la firme aflate în insolvenţă, în vreme ce societăţile comerciale private nu vor putea face niciodată acest lucru. Astfel, se va face o mare diferenţă între stat şi companiile private. Singurele creanţe pentru care se va putea începe executarea vor fi creanţele bugetare, iar executorul fiscal va putea executa toate bunurile unei societăţi, chiar şi pe cele ce constituie garanţii bancare. În opinia preşedintelui UNPIR, în condiţiile în care creanţa bugetară va fi executată în integralitatea ei, acest fapt ar putea duce la blocarea reorganizărilor, iar societăţile care au angajaţi vor trece la concedieri masive.
Noul cod-plin de deficienţe majore
Graba de a adopta noul Cod al Insolvenţei a dus la introducerea unor articole care nu sunt acceptate de cei interesaţi direct în acest domeniu. Printre propunerile introduse direct prin OUG (ale căror autori nu se cunosc şi nici motivele avute în vedere pentru aceste propuneri) se numără: introducerea în sfera de aplicare a procedurilor de insolvenţă a regiilor autonome;(regiile autonome trebuiau introduse în Cod de către consultant ulterior, după o atentă consultare);
scăderea perioadei de implementare a planului de reorganizare de la 3 ani la 1 an; ridicarea procentului de aprobare a planului de reorganizare de la 30% din total masă credală la 50% din total masă credală (aceste ultime două propuneri diminuează într-o foarte mare măsură şansele de redresare);
introducerea prevederii potrivit căreia deschiderea procedurii insolventei nu suspendă executarea silită din partea creditorilor deţinători de creanţe curente (aceasta prevedere încalcă principiul caracterului concursual şi colectiv al procedurilor de insolvenţă prin posibilitatea acordată creditorilor, în chip individual, să execute silit debitorul prin acţiuni paralele procedurii insolventei şi, în plus, nu va mai există nicio protecţie a Tribunalului în cazul insolvenţei debitorului);
posibilitatea suspendării licenţei de emisie a celor aflaţi sub incidenţa legii audio-vizualului (n.red.- se suspendă de drept!); eliminarea dispoziţiei potrivit căreia „orice limitări, interdicţii sau altele asemenea, introduse prin legi speciale sau clauze contractuale, pentru motivul deschiderii procedurii insolventei sunt nule de drept”;
ridicarea procentului de la 80% la 90% de omologare a concordatului preventiv.
În plus, specialiştii în insolvenţă sunt uimiţi de faptul că noul Cod va intra ăn vigoare pe 25 octombrie, mult prea devreme pentru a putea fi asimilat de cei interesaţi.
Ponta, criticat de "Reporter fără frontiere"
ActiveWatch şi Reporteri fără Frontiere condamnă decizia Guvernului României de a adopta în totală lipsă de transparenţă un act normativ ale cărui prevederi pun în pericol libertatea presei şi dreptul la informare al publicului. Prin susţinerea acestui act normativ, Guvernul deschide un nou capitol în istoria controlului politic şi economic al instituţiilor de presă din România, se arată într-un comunicat de presă al celor două instituţii.
Şi Centrul pentru Jurnalism Independent consideră că prevederile care permit suspendarea licenţei audiovizuale pentru radiodifuzorii aflaţi în insolvenţă sunt restrictive, aduc atingere libertăţii presei, instaurează un regim discriminatoriu în piaţa de mass-media şi crează premizele unor posibile abuzuri, se arată într-un comunicat de presă al CJI.
