Cel mai mare avantaj al Petrolului a fost, într-adevăr, publicul. Suporterii veniţi în număr mare, ca altădată, şi-au făcut din plin datoria. Ei au fost 12-le galben-albastru, pe când ceilalţi 11 au făcut şi ei tot ce au putut. Prin forţa de grup despre care vorbea şi Sebi Tudor înaintea meciului, prin agresivitate şi dorinţă de a lupta din răsputeri, fotbaliştii Petrolului au reuşit să facă un joc bun în prima repriză. Lupii s-au lovit însă de aceeaşi problemă. Când să muşte, au muşcat în gol. Tamuz a avut cea mai mare ocazie a reprizei, dar a ratat, cum un fotbalist care încasează salariul lui n-ar trebui să o facă. Este şi ăsta un paradox: echipa de pe ultimul loc, una dintre echipele cu cele mai mari probleme financiare din Liga I, are obligaţia de a a plăti un salariu dintre mai mari din campionat. Iar el, jucătorul, nu dă gol nici când o are pe piciorul de bază, în poziţie centrală, cu culoar spre poartă.

Efortul şi terenul greu i-au obosit pe lupi. La revenirea de la vestiare, Petrolul nu a mai fost atât de agresivă. Este drept că nici FCSB n-a jucat mare lucru, cu toate că, după pauză, a venit rândul fecesiştilor să rateze. Însă Pecanha a fost excelent în poarta lupilor, parând de două ori în faţa lui Chipciu. Ploieştenii au avut şi ceva noroc, atunci când Hamroun a tras cât a putut în plasa de la peluză, în timp ce Tudorie a şi-a pus capul prost într-o centrare bună şi a trimis, evident, pe lângă poartă.

Bine a fost şi că lupii galbeni au lăsat impresia că nu se mulţumesc cu un egal, au jucat sus şi au vrut mereu să pună pericol.

A rămas 0-0, un egal care nu ajută cine ştie ce Petrolul, dar care reprezintă un mic cadou pentru suporterii lupilor. Nici pe departe perfect, dar primit cu aplauze şi scandări îndelungi.

Petrolul – FCSB 0-0

Petrolul: Pecanha – Beţa (79 Peteleu), Benga, Tudose, Porret - Ropotan, Bucşa – Velasco, Marinescu (73 Nepomuceno), Zoubir – Tamuz (61 Moussa)

FCSB: Niţă - Râpă, Varela, Toşca, Guilherme – Filip, Kharja, Tahar (61 Hamroun) – Popa (87 Tudorie), Stanciu, Chipciu.