Petrolul este probabil echipa cu ei mai mulţi atacanţi într-un lot de 23 de jucători, şase la număr, dacă ar fi să-l socotim şi pe Chiriţă ăl mic.

Paradoxal însă, lupii au dat un singur gol în ultimele cinci etape! Pentru cine urmăreşte jocurile Petrolului, nu este însă de mirare. Între atacanţii ăia şase, echipa ploieşteană are, de fapt, aproape doi. Unul este Tamuz la forma lui bună, “aproape a doilea” ar fi o combinaţie reuşită între Lemnaru şi Moussa, între capacitatea celui dintâi de a lua la ţintă poarta şi puterea de luptă a celui de-al doilea.

Dacă în atac sunt şase jucători gata să rateze şi fazele alea puţine pe care şi le fac lupii în meciurile cu echipele bune ale campionatului, în apărare e dezastru!

În toată defensiva care presupune patru poziţii - nu una, maximum două, ca în compartimentul atacanţilor -, Petrolul are şapte jucători.

Din care:

-Tudose e accidentat şi mai stă multă vreme pe bară

-Alexandru e încă prea tânăr

-Beţa mai multă stă decât joacă din cauza problemelor medicale

Rămân patru, iar Peteleu se mai accidentează şi el, Benga şi Porret mai iau cartonaşe şi tot aşa.

Dezechilibrul poartă clar pecetea celor care au făcut acest lot încă de la început. Jocul de acum este şi el o consecinţă directă a acelor acţiuni. Lui Sebi Tudor îi rămâne să-i încurajeze pe ăştia pe care-i are şi să încerce să peticească drumul până la următoarea perioadă de transferuri.

Zice: cheia e la noi! Esenţial este însă să găseşti şi poarta!

Şi ar mai fi ceva: jucătorii au obţinut nişte rezultate mici în mandatul lui Selymes tocmai prin forţa de grup pe care o invocă acum şi Sebi Tudor.

Jucau ei şi-şi depăşeau condiţia pentru Selymes şi Joiţa, cei care i-au adus aici? Asta să fi fost cheia?