Spre acest statut pare să se îndrepte Liga a III-a de fotbal, o competţie care şi-a pierdut, treptat, din utilitate şi a oferit prea puţine elemente dintre acelea pe care le presupune adevăratul fenomen fotbalistic. Spectatorii sunt doar rude ale jucătorilor, terenurile sunt, în multe cazuri, nişte câmpuri marcate, fără nicio legătură cu ideea de gazon. Fotbalişti nu  sunt, ci doar purtători de echipament, pe care-i întâlneşti mai mult prin casele de pariuri şi prin cluburi, iar forţa financiară a comunităţilor nu prea mai există pentru susţinerea activităţii sportive.

În aceste condiţii, „capetele luminate” de la Federaţia Română de Fotbal trebuie să găsească o soluţie reală pentru restructurarea ligilor inferioare. În primul rând, trebuie să existe voinţă în acest sens, fiind numeroase vocile care susţin că unii oameni din FRF au interese obscure, alimentate tocmai de brambureala existentă în ligile mici. Când e haos, este şi loc de „învârteli”, când lucrurile sunt clare, transparente, nu prea mai poţi face învârteli.

Seriile incomplete, meciurile suspecte, retragerile apărute în timpul competiţiei, toate au făcut ca Liga a III-a să fie un dezastru în sezonul trecut, din toate punctele de vedere.

Nici noul campionat nu are formată baza structurală, până la această oră puţine fiind echipele care au certitudinea că vor avea banii necesari pe tot parcursul anului competiţional.

Mai pe şleau, liga a III-a este inutilă, cel puţin deocamdată. Ea funcţionează doar „să fie la număr”, fără a produce altceva decât bătăi de cap