Pentru a dezlega iţele încurcate ale afacerii Petrolul (chiar a fost o afacere pentru unii, mai puţin pentru ploieşteni), trebuie să mergem la începuturile tranzacţiei.

La fel de interesantă ca finanţarea de aproape 5 milioane de euro, ca salariul astronomic (pentru un “bugetar”) pe care l-a avut Valeriu Răchită pentru funcţia de manager general al clubului şi ca dublarea sumei necesare construirii stadionului Ilie Oană, este şi situaţia mărcii.

La momentul negocierilor, fostul primar Volosevici a anunţat, triumfător, că marca Petrolul se află în patrimoniul municipalităţii. Ei bine, nu este chiar aşa. Asta pentru că – susţine site-ul ph-on.ro -, în 2009, a fost încheiat un contract valabil pentru o perioadă de 10 ani, prin care SC FC Petrolul Ploieşti SA (reprezentată atunci de Florin Bercea) putea folosi marca.

Problema esenţială este faptul că, prin clauzele acestui contract, Volosevici a legat Primăria Ploieşti şi de mâini, şi de picioare, şi la ochi!

Municipalitatea nu poate ieşi din contractul care se prelungeşte de drept, la finalul celor 10 ani, dacă niciuna dintre părţi nu încalcă prevederile acestuia.  

Astfel, conform aceleiaşi surse, la Art. 9 “Încetarea contractului” sunt prevăzute următoarele:
“9.1(1) Contractul va înceta doar la expirarea perioadei pentru care a fost încheiat, părţile consimţind că de la această prevedere nu se poate deroga prin act adiţional.
(2) Este exceptată de la aplicarea alineatului precedent situaţia în care:
-SC FC Petrolul SA Ploieşti îşi încetează existenţa ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti de declarare a falimentului, în dosarul de insolvenţă initiat de către ANAF în urma controlului ANAF sau de către un alt terţ pentru fapte/acte de comerţ săvârşite anterior datei tranzacţiei. încheierii documentelor tranzacţiei şi numirii Consiliului de Administraţie conform documentelor tranzacţiei.
-În cazul dizolvării voluntare a societăţii ca urmare a hotărârii acţionarilor societăţii.

Cu alte cuvinte, municipalitatea nu a avut şi nu are niciun control. A fost simplu spectator şi, desigur, furnizor de fonduri.

Este cel puţin ciudat cum un primar care are studii juridice şi a practicat avocatura să accepte astfel de clauze care defavorizează Municipalitatea. Oricum, să interzici, “ ab initio”, modificarea unui contract sub aspectul posibilităţii de întrerupere a acestuia este o clauză care este nelegală, mai ales în situaţia în care la “ruletă” se joacă un bun aflat în proprietatea municipalităţii, aşa cum trebuia să fie marca Petrolul.  Tocmai această clauză face ca Primăria să asiste neputincioasă la ceea ce se întâmplă acum în curtea Petrolului.