Am văzut analizeze unor „specialişti” români, care s-au întrecut să arate cât de depăşit este antrenorul Finlandei, Mixu Paatelainen. Nu este cazul să arătăm cu degetul spre tehnicianul nordic, spunând că este de modă veche, în condiţiile în care naţionala noastră este condusă de un antrenor care este, cu siguranţă, de modă veche! Adică, uite, domnule, ce antrenor slab au finlandezii, în vreme ce noi avem o mândreţe de tinerel la naţională, open-minded, cu o viziune modernă asupra jocului! Asta ar vrea să ne spună „specialiştii”?

Nimeni nu va schimba în România ideea că toată lumea se pricepe la fotbal, dar, din ce în ce mai mult, e limpede că cel mai mult „se pricep” aceia care nu au nicio treabă!

Cu Paatelainen la timonă, Finlanda este acum o echipă pe un trend acendent, ca joc. Nu contează că joacă în sistemul „pom de Crăciun” (4-3-2-1), atât timp cât formaţia sa este agresivă, mobilă, capabilă să atace şi să facă tranziţia în mod rapid. Nu sistemul este important, ci modul în care el este înţeles şi aplicat de jucători.

Să desfiinţezi antrenorul Finlandei, în condiţiile în care meciul direct nu a avut loc, e un pariu riscant. Pe care „specialiştii” au şanse să-l piardă. Diseară! Mai ales dacă Piţurcă şi elevii lui nu vor reuşi să contracareze un sistem considerat retrograd. De către aceiaşi „specialişti”