Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat că România îşi doreşte cât mai repede un ambasador SUA la Bucureşti, explicând totodată că întârzierea numirii unui reprezentant al Washington-ului ţine de lentoarea procesului de numire. De aproape un an şi două luni, administraţia Obama nu a numit ambasador la Bucureşti, misiunea diplomatică fiind condusă de Însărcinatul cu Afaceri, Duane Butcher, după ce Mark Gitenstein şi-a încheiat mandatul.

România îşi doreşte cât mai rapid un ambasador american la Bucureşti, dar e o chestiune de lentoare a procesului de numire la Washington, a declarat Titus Corlăţean, în emisiunea „După 20 de ani“  difuzată duminică de PRO TV.

„Cred că în spaţiul public s-a spus, prin vocea americană, foarte clar, că e o chestiune de lentoare a procesului de numire a mult mai multor ambasadori la Washington. Nu e o chestiune care să vizeze în mod special România. Da, ne dorim un ambasador cât mai rapid“, a precizat Corlăţean.

Întrebat dacă a avut discuţii pe această temă cu partea americană, ministrul de Externe a răspuns afirmativ: „Sigur, şi am primit anumite elemente, nu le voi comenta public“.

Întrebat dacă doreşte ca viitorul ambasador SUA să fie politician, diplomat sau contributor la campania electorală a lui Barack Obama, ministrul a apreciat că „ar fi extrem de util pentru operativitatea şi intensitatea legăturii între Bucureşti şi Washington un ambasador, în mod firesc, cu acces la preşedintele SUA“.

Deşi oficialii români se consideră un aliat de nădejde al SUA, iată că administraţia americană tratează cu superficialitate acest subiect, mai ales în contextul nou apărutului conflict din Ucraina.

România se află într-un lot de 10 ţări de pe mapamond în care administraţia americană nu a numit un ambasador. Lipsa de preocupare a administraţiei Obama pentru politica externeă este evidentă şi plasează ţara noastră alături de Bolivia, Costa Rica, Egipt, Irlanda, Madagascar, Venezuela, Belarus, Siria şi Sudan. Obama este criticat acum pentru o serie de numiri, făcute pe criterii politice, când au fost titularizaţi ambasadori care nu ştiau nimic despre ţara în care trebuiau să ajungă.