15 ianuarie este o dată importantă în istoria postdecembristă a Partidului Naţional Liberal.

La 15 ianuarie 1990, imediat după Revoluţia din decembrie 1989, prin Decizia Civilă nr.4 a Tribunalului Bucureşti, PNL devine urmaşul oficial al Partidului Naţional Liberal, constituit în anul 1875.

Potrivit aliantadreptei.com, încă din seara lui 21 decembrie 1989 un grup  de lideri vechi liberali printre care îi amintim pe  Alexandru Paleologlu, Dan Adameo Lazarescu şi Mircea Ionescu-Quintus au format nucleul de reînfiinţare al PNL. Acestora li s-au alăturat în zilele următoare Dinu Patriciu, Călin Popescu Tăriceanu şi Andrei Chiliman.

La data de 6 ianuarie 1990 s-a reîntors în ţară Radu Câmpeanu, ultimul lider al studenţilor liberali. La scurt timp l-a urmat şi Dinu Zamfirescu, iar structurile noului partid au devenit complete.

Radu Câmpeanu a devenit  primul preşedinte al PNL post-revoluţionar. Câmpenu fusese preşedintele  studenţilor liberali, iar la instaurarea noului  regim, a fost arestat de comunişti. În 1973, a emigrat în Franţa de unde a revenit în ianuarie 1990.

Şedinţa de reînfiinţare oficială a PNL a avut loc la sala de şedinţe a Bisericii Armene din Bucureşti, sală pusă la dispoziţie de Varujan Vosganian.  În seara de 15 ianuarie 1990, liberalii vechi şi tineri au înfiinţat noul Partid Naţional Liberal.

Radu Câmpeanu a fost desemnat oficial preşedinte al PNL pe 31 martie 1990, când a avut loc primul Congres post decembrist al PNL. Pe 9 aprilie 1990, PNL semnează cu PNŢCD, celălalt partid istoric, dar şi cu PSDR o declaraţie comună de colaborare şi sprijin reciproc. La alegerile legislative din 20 mai 1990, PNL a ieşit pe locul al treilea, după FSN şi UDMR, obţinând un procent de 6,41% în Cameră, cu 29 de deputaţi, şi 7,06% în Senat, cu zece senatori. Candidatul PNL la alegerile prezidenţiale, Radu Câmpeanu, s-a clasat pe locul doi, după Ion Iliescu, cu 10,64% din voturi.

Radu Câmpenu a condus PNL până pe 27 februarie 1993, când la conducerea partidului a fost ales prahoveanul Mircea Ionescu Quintus. Quintus a fost cel mai longeviv preşedinte postdecembrist al PNL, fiind la şefia partidului până în februarie 2001, când preşedinte a fost ales Valeriu Stoica.

Călin Popescu Tăriceanu va fi ales preşedinte al PNL în februarie 2005 şi va deţine această funcţie până în martie 2009. Tăriceanu a devenit ulterior primul premier din istoria post decembristă a României care a reuşit să deţină un mandat complet de prim ministru.

O altă premieră o poate stabili actualul lider liberal, Crin Antonescu. Antonescu este preşedintele formaţiunii politice din 2009, a reuşit performanţa de a integra partidul în USL, astfel încât PNL să deţină cel mai mare număr de parlamentari din istoria postdecembristă.

Antonescu  a fost candidatul PNL la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2009 şi s-a clasat pe locul al treilea obtinând peste două milioane de voturi.

Pentru prima dată după Revoluţia din 1989, PNL are şansa istorică de a propulsa în funcţia de preşedinte al României un liberal.