Aproape 47 de milioane de francezi sunt aşteptaţi să voteze duminică în cele mai imprevizibile şi surprinzătoare alegeri prezidenţiale din ultimele decenii, iar primii doi clasaţi din cei 11 candidaţi înscrişi în cursă vor trece în al doilea tur al luptei pentru palatul Elysee. În Franţa, secţiile de vot s-au deschis la ora locală 8.00 (9.00 ora României), în vreme ce alegătorii au început să voteze încă de sâmbătă în teritoriile franceze de peste mări, inclusiv în Guadelupa şi Martinica.

Alegătorii pot vota la una din cele 69.245 de secţii de vot deschise atât în Hexagon, precum şi în teritoriile de peste mări ale Franţei.

Pe teritoriul ţării, cele 66.546 de secţii de vot se vor deschide la ora locală 8.00 (9.00 ora României) şi se vor închide la ora locală 19.00 (20.00 ora României) – cu o oră mai târziu decât la prezidenţialele precedente, pentru a evita riscul divulgării rezultatelor. Totuşi, secţiile vor rămâne deschise până la ora locală 20.00 (21.00 ora României) în marile oraşe din Franţa.

În unele colonii şi teritorii franceze de peste mări, votul începe de sâmbătă. Este vorba despre Guadalupe, Guyana Franceză, Martinica, Saint-Barthélemy, Saint-Martin, Saint-Pierre-et-Miquelon şi Polinezia. În Reunion, Mayotte şi în Noua Caledonie, votul se va derula simultan cu cel din Franţa.

Primul tur al alegerilor va avea loc sâmbătă şi în ambasadele şi consultatele de pe continentul american, inclusiv în Hawaii.

În 2017, în cursa prezidenţială se află Nathalie Arthaud, François Asselineau, Jacques Cheminade, Nicolas Dupont-Aignan, François Fillon, Benoît Hamon, Jean Lassalle, Marine Le Pen, Emmanuel Macron, Jean-Luc Mélenchon şi Philippe Poutou.

Merită aminitit că niciun rezultat fie parţial sau definitiv, cu excepţia celor privind rata de participare, nu va putea să fie comunicat înainte de închiderea ultimelor secţii de vot din Hexagon, adică după ora locală 20.00 (21.00 ora României).

La ora locală 12.00 (13.00), ministrul de Interne va anunţa primele date despre rata de participare. Analiştii susţin că rata de participare va juca un rol extrem de important în aceste alegeri prezidenţiale, pentru că aproximativ o treime dintre alegătorii francezi au rămas indecişi până în ajunul primului tur.

Marine Le Pen va beneficia cel mai mult de o rată scăzută de participare la alegeri, în vreme ce o rată mare ar putea să însemne o victorie pentru un candidat mai moderat, precum Emmanuel Macron.

Ministrul de Interne va anunţa la ora locală 20.00 (21.00 ora României) primele rezultate preliminare, care în mod tradiţional au indicat cine va ajunge în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, deşi sondajele nu au fost niciodată atât de strânse ca în prezent, cu doar patru puncte procentuale între primii patru clasaţi: 23% pentru Emmanuel Macron şi Marine Le Pen, 19,5% pentru Jean-Luc Melenchon şi 19% pentru Francois Fillon.

Legislaţia franceză impune amenzi ridicate pentru orice organizaţie care încearcă să publice rezultatele unor exit-poll-uri înainte de închiderea urnelor, dar legea a fost evitată în ultimele alegeri prezidenţiale prin realizarea unor ştiri despre un meci fictiv dintre Ungaria şi Olanda. Ungaria reprezentându-l pe prezidenţiabilul conservator Nicolas Sarkozy, iar Olanda pe socialistul Francoisn Hollande.

De asemenea, primul tur al alegerilor prezidenţiale se desfăşoară în condiţii de securitate sporite, după atacul jihadist din urmă cu trei zile asupra poliţiştilor de pe bulevardul Champs-Elysees.

Un poliţist şi-a pierdut viaţa, iar alţi doi au fost răniţi atunci când un presupus jihadist a deschis focul cu o armă Kalaşnikov asupra unei dube a autorităţilor de pe aglomeratul bulevard parizian, forţându-i pe cei mai mulţi candidaţi să renunţe la evenimentele electorale din ultima zi de campanie, cu excepţia prezidenţiabilului de extremă-stânga Jean-Luc Melenchon.

Jihadiştii Statului Islamic au revendicat imediat atacul asupra poliţiştilor parizieni, dar l-au identificat greşit pe atacator drept Abu Yussef Belgianul, fiind în realitate vorba de un cetăţean francez pe nume Karim Cheurfi.

Totuşi, acest atac jihadist a ridicat întrebări serioase despre măsurile de securitate din preajma alegerilor anticipate, după nouă luni de relativ calm în Franţa.

Un alt incident a avut loc chiar în ajunul primului tur al alegerilor prezidenţiale, atunci când autorităţile au arestat un suspect care i-a ameninţat cu un cuţit pe jandarmii din Gara de Nord.

Analiştii au susţinut că atacul jihadist ar putea să zguduie serios înfruntarea electorală dintre Marine Le Pen, Emmanuel Macron, Francois Fillon şi Jean-Luc Melenchon.

Primii doi clasaţi în scrutinul de duminică se vor lupta în al doilea tur al cursei pentru palatul Elysee.

Autorităţile pariziene au suplimentat numărul poliţiştilor desfăşuraţi duminică pentru a asigura securitatea la secţiile de vot din capitală, în vreme ce măsuri suplimentare de securitate au fost luate în întreaga Franţă.

”Se va asigura un gardian suplimentar şi o consolidare a personalului la orice secţie de vot care are nevoie de aceste măsuri”, a declarat un oficial al primăriei metropolei Paris.

Aproximativ 50.000 de poliţişti şi jandarmi, precum şi 7.000 de soldaţi, vor fi desfăşuraţi duminică pentru a-i proteja pe alegătorii din Franţa.

Până acum, sondajele arătau că alegătorii francezi sunt mai îngrijoraţi de locuri de muncă şi de starea economiei, decât de securitate şi terorism, dar aceste rezultate ar putea să se schimbe după atacul jihadist de pe Champs-Elysees.

Marine Le Pen a încercat imediat să folosească atacul jihadist pentru a se prezenta drept singura alternativă care va apăra ţara de radicalii islamişti, cerând extrădarea imediată a cetăţenilro străini care sunt monitorizaţi de serviciile de securitate din Franţa.

”Acest război împotriva noastră este neîncetat şi nemilos”, a declarat preşedinta Frontului Naţional. 

Fillon şi Macron s-au grăbit să promită că vor apăra ţara de terorism după ce ajung la palatul Elysee.

”Unii nu au luat toate măsurile împotriva acestui rău”, a declarat Fillon.

Însă, Macron a aruncat vina pe acţiunile administraţiei conservatoare pentru tăierea locurilor de muncă din agenţiile de informaţii, care a dus la slăbirea securităţii Franţei.

”Nu îngenuncheaţi în faţa fricii”, i-a îndemnat prezidenţiabilul de centru-stânga pe alegătorii săi.

Jean-Luc Melenchon a fost singurul candidat dintre primii patru clasaţi care şi-a continuat vineri programul de campanie în ciuda atacului de pe Champs-Elysees.

Acestea sunt primele alegeri prezidenţiale din istoria Republicii a V-a care se desfăşoară sub o stare de urgenţă, implementată în urmă cu un an şi jumătate după atentatele din Paris.

În total, 230 de persoane şi-au pierdut viaţa în atentatele teroriste care au zguduit în ultimii doi ani Franţa.