Părinţii pot beneficia de concediu medical pentru copilul care suferă de boli rare, afecţiuni oncologice, hemato-oncologice şi unele afecţiuni neurologice şi HIV/SIDA, până când minorul împlineşte 16 ani, începând din trimestrul patru al anului 2017.

Aceasta este una dintre măsurile de debirocratizare a sistemului asigurărilor sociale de sănătate prezentate Guvernului, o alta vizând eliminarea avizului direcţiei sanitare publice pentru certificatele de concediu medical eliberate persoanelor care însoţesc copilul bolnav în străinătate, urmare a unei autorizări a Ministerului Sănătăţii de a urma tratament medical, anunţă CNAS.


Potrivit conducerii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, principalele măsuri de debirocratizare a sistemului asigurărilor sociale de sănătate prezentate în ultima şedinţă de guvern vizează revizuirea reglementărilor legale referitoare la concediile medicale, simplificarea relaţiei furnizorilor de servicii medicale cu Casa de asigurări de sănătate, precum şi o serie de măsuri referitoare la aplicaţiile informatice gestionate de CNAS.

În privinţa concediilor medicale, se intenţionează creşterea limitei de vârstă de la şapte la 16 ani a copilului bolnav pentru care unul dintre părinţi poate beneficia de concediu medical, pentru anumite afecţiuni grave. Lista acestor afecţiuni urmează să fie stabilită de comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii în colaborare cu CNAS şi va cuprinde unele boli rare, afecţiuni oncologice, afecţiuni hemato-oncologice, unele afecţiuni neurologice, HIV/SIDA.

Pentru situaţiile în care părintele însoţeşte copilul la tratament într-o altă ţară, cu autorizarea prealabilă a Ministerului Sănătăţii sau a CNAS, cadrul legal va fi modificat astfel încât certificatul de concediu medical pentru părintele însoţitor să poată fi eliberat, pe baza unor documente justificative, unei rude de gradul întâi sau unei persoane împuternicite în acest sens. Atât documentele pe baza cărora se va elibera certificatul medical, cât şi certificatul medical vor putea fi transmise în format electronic sau pe suport  hârtie;

O altă măsură vizează eliminarea avizului direcţiei sanitare publice pentru certificatele de concediu medical eliberate persoanelor care însoţesc copilul bolnav în străinătate, urmare a unei autorizări a Ministerului Sănătăţii de a efectua tratament medical, arată CNAS într-un comunicat.

De asemenea, pentru persoanele care însoţesc copilul bolnav în străinătate, dacă durata de acordare a serviciilor medicale cuprinde perioade din două sau mai multe luni calendaristice, medicul curant va putea acorda certificatele de concediu medical, pe baza actelor doveditoare traduse şi autentificate, fie lunar, astfel încât asiguratul să poată primi cu regularitate indemnizaţia de concediu medical, fie la momentul întoarcerii acestuia în ţară, astfel cum este reglementat în prezent, respectiv în maximum 15 zile de la întoarcere.

Potrivit CNAS, certificatele de concedii medicale vor putea fi eliberate de către medici şi transmise către angajator fie pe suport de hârtie, fie în format electronic, în această din urmă situaţie certificatele de concedii medicale vor fi eliberate de medic şi transmise de acesta direct angajatorului în format electronic.

Termenul de implementare a modificărilor legislative privind concediile medicale este trimestrul IV al acestui an.

Alte măsuri propuse vizează simplificarea activităţii furnizorilor de servicii medicale în relaţia cu casa de asigurări de sănătate, prin utilizarea preponderent a metodelor electronice de transmitere a datelor, mai spune conducerea CNAS.

Totodată, au fost propuse şi o serie de măsuri referitoare la aplicaţiile informatice prin care se urmăreşte: îmbunătăţirea procesului de eliberare a cardului european de asigurări sociale de sănătate şi a certificatului provizoriu de înlocuire a acestuia, prin integrarea în modulul gestiune asiguraţi din aplicaţia informatică PIAS a modulului card european;  dezvoltarea actualei aplicaţii informatice astfel încât asiguraţii / neasiguraţii să o poată accesa pentru a se informa cu privire la categoria de asigurat, data înscrierii la medicul de familie, starea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate, precum şi tipul de servicii medicale acordate în ultimele 12 luni şi numărul acestora.

De asemenea, CNAS urmăreşte  standardizarea formularisticii, astfel încât aceasta să fie gestionată numai în format electronic (cu excepţia documentele medico-legale, care este necesar să rămână pe suport de hârtie).

Actualele măsuri propuse vin în continuarea altor proiecte de simplificare a relaţiei persoanelor asigurate cu furnizorii de servicii medicale şi cu casele de asigurări de sănătate, precum introducerea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate şi a prescripţiei electronice.

"CNAS, împreună cu Ministerul Sănătăţii, sub autoritatea prim-ministrului Mihai Tudose, acţionează continuu pentru eliminarea birocraţiei. Pentru crearea unui sistem de sănătate modern şi performant, adaptat nevoilor populaţiei din România, cadrul de reglementare din domeniu trebuie consolidat şi raţionalizat, fiind necesară şi adoptarea unei noi legi a sănătăţii, în conformitate cu programul de guvernare”, a declarat Marian Burcea, preşedintele CNAS.