Deşi presa a amintit în treacăt în data de 25 octombrie, de Ziua Armatei ori a Regelui, puţini ştiu că una din sărbători este legată de cealaltă.

În toamna anului 1944, după două luni de lupte cu forţele germane şi maghiare din Transilvania, armatele română şi sovietică, acum aliate, se aflau în faţa oraşelor Satu Mare şi Carei, ultimele localităţi româneşti aflate încă sub ocupaţia inamicului. Carei era însă chiar pe linia fostei frontiere de până în 1940.

Artizanul eliberării ultimelor localităţi de graniţă este generalul Gheorghe Avramescu, comandantul Armatei a 4-a.

Comandanţii  Armatei Române i-au propus lui Avramescu, şeful Armatei a 4-a să amâne ofensiva pentru eliberarea acestor localităţi deşi, acesta se afla în faţa lor de pe 21 octombrie 1944. Scopul acestei propuneri era simplu: Armata dorea să-i facă un cadou Regelui Mihai I şi  ca atare a programat ofensiva pentru ziua de 25 octombrie, dată la care suveranul şi comandantul suprem al armatei împlinea 23 de ani.

Din rapoarte şi din informaţiile survenite în urma cercetărilor, reieşea că inamicul germano-maghiar nu dispunea decât de câteva unităţi slăbite în aceste zone.

Ofensiva a decurs cu probleme în Satu Mare, deoarece primul atac declanşat de români în seara de 24 octombrie a fost respins cu pierderi grele. Corpul 2 de Armată Română a reluat atacul iar luptele au durat toată noaptea. În cursul nopţii, primele subunităţi româneşti reuşeau să arboreze drapelul tricolor în centrul oraşului, în locul celui roşu-alb-verde.

În paralel Corpul 6 Armată ducea lupte ceva mai la sud-vest pentru eliberarea Careiului. În dimineaţa zilei de 25 octombrie, ostaşii români reuşiseră să elibereze întregul oraş şi să atingă linia fostei frontiere de până în ziua Dictatului de la Viena (30 august 1940).

După 4 ani şi două luni de ocupaţie maghiară, extrem de violentă şi presărată cu represalii şi execuţii pe baze etnice, cu deportări masive ale evreilor către lagărele germane, populaţia Transilvaniei a răsuflat uşurată.

Ministrul de Război, generalul Ioan Racoviţă a putut anunţa Regelui, cu ocazia aniversării, eliberarea ultimei brazde de pământ românesc.

Războiul va continua pentru armata română şi pe teritoriul Ungariei, al Cehoslovaciei şi Austriei, până pe 12 mai 1945.

Autorităţile comuniste, instalate după 1947, au încercat să minimalizeze şi să şteargă din memoria poporului toate simbolurile şi referirile legate de monarhie.

Noua elită politică care pretindea că se extrage din masa muncitoare a poporului, avea grave lacune de istorie şi a fixat în 1959, data de „25 octombrie“, drept ziua aniversării Armatei Române, evident fără să ştie că era şi data de naştere a Regelui Mihai şi că era tocmai „cauza“ acestui eveniment.

În zilele noastre, politicienii încă se feresc să facă referire la vremuri ale monarhiei constituţionale, fie din teama de a nu fi catalogaţi drept retrograzi, nostalgici, ori pentru a nu deranja un procent de 60% din populaţie care a fost îndoctrinat timp de 45 de ani să urască monarhia.