Şefa Colectivului de Studii Teluricomagnetice şi Bioseismice, dr. Iren Adelina Moldovan, susţine că mişcarea seismică din zona Izvoarele îi sperie şi pe cercetători. "Ne temem de alunecări de teren", spune experta în seismologie, pentru Viaţa Liberă Galaţi.

 „Aşa cum se poate vedea din raportul afişat pe site-ul nostru, zona este cunoscută ca fiind una cu activitate seismică. Însă numărul mare de cutremure într-o perioadă foarte scurtă, ne dă de gândit. În plus, e anormal că au fost mai multe roiuri de mişcări tectonice. De obicei un roi se termină în câteva zile. După cutremurul de pe 30 septembrie, cu magnitudine de 3,9 am crezut că s-a atins pragul final şi că se stinge şi activitatea seismică. Însă n-a fost aşa. Iată că astăzi dimineaţă (n. r. - ieri dimineaţă) am mai avut un şoc principal cu magnitudine de 3,8. Ciudat este şi faptul că seismele ar fi trebuit să aibă o poziţionare în lungul faliei Sf. Gheorghe, ori ele au fost perpendiculare pe aceasta, capetele fiind la Măxineni şi Tuluceşti. Iar noi n-am găsit încă explicaţii de ce se întâmplă aşa”, ne-a declarat cercetător dr. Iren Adelina Moldovan.

După ce, la sfârşitul săptămânii trecute, specialiştii de la INFP au montat aparatură la Izvoarele, Costache Negri şi Negrea, astăzi aceştia se vor întoarce în teren pentru a monta alte tipuri de aparatură. „În principal, pe lângă cele trei seismometre, vrem să mai montăm un GPS care să monitorizeze variaţiile de mişcări mai lente ale solului, să vedem dacă au loc alunecări de teren. Am primit nişte oferte de la o firmă spaţială, care ne-ar putea da nişte imagini din sateliţii care monitorizează aceste mişcări mai lente, pentru a vedea dacă alunecă pământul. Dar toate acestea costă, iar noi nu avem, deocamdată, aceste fonduri”, mai spune cercetătoarea, care ne-a asigurat de faptul că toţi colegii săi de la INFP sunt interesaţi să descopere cât mai multe despre acest fenomen seismic atipic.

Dr. Iren Adelina Moldovan a mai precizat că specialiştii care se întorc astăzi la Galaţi au în plan să discute şi cu cei de la firma care extrage petrol în zonă, dar şi cu cei de la ISU, care fac aplicaţii militare în poligonul din apropiere. Nici cauzele care au condus la aceste mişcări seismice nu sunt încă elucidate. „Ar putea fi vorba de cutremure naturale sau de seismicitate indusă în principal de acumulările de ploi. Este ştiut că ploile puternice induc cutremure sau că acumulările de apă din bazinele râurilor ce apasă pe albie pot, de asemenea, induce seisme”.

Cercetătoarea de la INFP consideră că este puţin probabil ca aceste cutremure să fie cauzate de exploatările de petrol din zonă. „E adevărat că exploatarea gazelor de şist aduce cutremure. Am participat în vara aceasta la un simpozion la Viena, unde s-a explicat clar că  există o legătură între exploatarea gazelor de şist şi intensificarea activităţii seismice din zonele respective. Injectarea tonelor de apă sub presiune produce o fracturare a straturilor subsolului, care nu poate fi controlată. De aceea, austriecii au ieşit în stradă şi nici n-au vrut să audă de exploatarea gazelor de şist, chiar dacă firma venită în România este austriacă. Dar, din câte am aflat, exploatarea gazelor în zona Vaslui încă nu a început şi oricum e destul de departe de zona cu activitate seismică de la Galaţi. În legătură cu cutremurele produse de exploatarea petrolului, am căutat articole care să confirme acest lucru şi n-am găsit nimic. Nu ştiu dacă ar fi posibil acest lucru, dacă nu se vorbeşte nicăieri de aşa ceva”, spune dr. Iren Adelina Moldovan.

Situaţia pare destul de complicată şi întrebările rămase încă fără răspuns par a se înmulţi, în timp ce zguduiturile continuă să-i neliniştească pe locuitorii din zonă. „Şi nouă ne este frică. Ne temem să nu existe nişte goluri pe sub pământ care să declanşeze alunecări de teren”, a mai spus dr. Iren Adelina Moldovan.