Numărul persoanelor arestate la domiciliu a scăzut cu aproape 50 în ultima săptămână faţă de săptămâna precedentă, iar numărul celor pentru care s-a dispus control judiciar a crescut cu aproape 80, printre cei care au fost puşi sub control judiciar fiind Radu Mazăre, Darius Vâlcov, Cristian Adomniţei şi Mircea Băsescu.
În perioada 19-26 iunie au fost dispuse măsuri preventive de supraveghere judiciară faţă de 253 de persoane, număr în creştere faţă de săptămâna anterioară, când au intrat în supravegherea Poliţiei 222 de persoane.
Poliţiştii au luat sub supraveghere 22 de persoane arestate la domiciliu şi 230 în cazul cărora a fost dispusă măsura controlului judiciar, arată Poliţia Română, într-un comunicat de presă publicat de MEDIAFAX.
Numărul persoanelor pentru care s-a dispus măsura arestului la domiciliu în perioada 19-26 iunie a scăzut faţă de săptămâna anterioară cu aproape 50, de la 68 la 22, în timp ce numărul celor puşi sub control judiciar, în dosarele în care sunt cercetaţi sau judecaţi, a crescut cu aproape 80, de la 154 la 230.
De asemenea, în ultima săptămână au fost înregistrate 26 de înlocuiri ale măsurilor preventive de supraveghere dispuse iniţial, cu alte măsuri.
Astfel, controlul judiciar a fost înlocuit în nouă cazuri cu arestarea preventivă şi într-un caz cu măsura educativă a internării într-un centru de detenţie, iar alte zece persoane care aveau această măsură au primit condamnări, dintre care şapte cu executare şi trei cu suspendare. În ultima săptămână, instanţele nu au înlocuit măsura controlului judiciar cu arestul la domiciliu, în timp ce în săptămâna anterioară, judecătorii au dispus o singură schimbare de acest fel.
Arestul la domiciliu a fost înlocuit în trei cazuri cu arestarea preventivă, într-un caz, cu măsura educativă a supravegherii pe o durată de şase luni, iar într-un alt caz, cu măsura internării într-un centru de detenţie. Totodată, măsura a încetat pentru o persoană care a fost condamnată la închisoare cu executare.
Printre persoanele pentru care instanţele au înlocuit arestul la domiciliu cu măsura controlului judiciar sunt fostul primar al Constanţei Radu Mazăre, fostul ministru al Finanţelor Darius Vâlcov, preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Iaşi, Cristian Adomniţei, şi fratele fostului preşedinte Traian Băsescu, Mircea Băsescu.
Instanţele au schimbat măsura arestului la domiciliu cu controlul judiciar şi pentru Viorel şi Andrei Hrebenciuc, Paltin Sturdza, Dan Bengescu, fostul judecător Lorand Andras Ordog, toţi judecaţi în dosarul retrocedării ilegale de păduri, precum şi pentru primarul suspendat al Iaşiului Gheorghe Nichita, cercetat într-un alt dosar, însă în cazul acestora deciziile nu sunt definitive, fiind contestate de procurori.
De asemenea, în supravegherea Poliţiei au intrat, după ce instanţa a dispus măsura controlului judiciar, primarul suspendat al Sectorului 1, Andrei Chiliman, fostul trezorier al PNL Vlad Moisescu, consiliera personală a lui Chiliman, Ioana Costescu, şi consilierul local al Sectorului 1 Ion Brad. Procurorii DNA care îi ceretează ceruseră instanţei arestarea preventivă a celor patru.
Măsurile au fost luate în contextul în care, în 7 mai, Curtea Constituţională a decis că dispoziţiile articolului 222 din Codul de procedură penală încalcă legea fundamentală, întrucât nu este precizată durata maximă a arestului la domiciliu în procedura de cameră preliminară şi în cursul judecăţii în primă instanţă.
Curtea Constituţională a arătat, în motivarea deciziei, că arestul la domiciliu reprezintă o măsură intruzivă ce poate afecta drepturi şi libertăţi fundamentale, respectiv libera circulaţie, viaţa intimă, familială şi privată, dreptul la învăţătură şi munca şi protecţia socială a muncii.
"Ingerinţa analizată nu este însă proporţională cu cauza care a determinat-o, aşa încât Curtea reţine că dispunerea măsurii arestului la domiciliu, în procedura de cameră preliminară şi a judecăţii în primă instanţă, fără a se reglementa cu privire la termenele pentru care poate fi dispusă şi durata maximă a acesteia, nu asigură un just echilibru între interesul public şi cel individual, întrucât această măsură poate fi dispusă pentru o perioadă nelimitată de timp", conform motivării CC.
Potrivit textului de lege analizat de judecătorii constituţionali, "(1) În cursul urmăririi penale, arestul la domiciliu poate fi luat pe o durată de cel mult 30 de zile", "(2) Arestul la domiciliu poate fi prelungit, în cursul urmăririi penale, numai în caz de necesitate, dacă se menţin temeiurile care au determinat luarea măsurii sau au apărut temeiuri noi, fiecare prelungire neputând să depăşească 30 de zile".
Acelaşi articol stipulează că "(3) În cazul prevăzut la alin. (2), prelungirea arestului la domiciliu poate fi dispusă de către judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află locul unde s-a constatat săvârşirea infracţiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală".
De asemenea, textul de lege stabileşte că durata maximă a măsurii arestului la domiciliu, în cursul urmăririi penale, este de 180 de zile.
Totuşi, niciunul dintre alineatele acestui articol nu stabileşte perioada maximă de impunere a arestului la domiciliu, în procedura de cameră preliminară şi în cursul judecăţii în primă instanţă.
Parlamentarii trebuie să pună în acord decizia Curţii Constituţionale cu articolul 222 din Codul de procedură penală, însă modificările care trebuie să fie aduse privind durata maximă a arestului la domiciliu nu au fost luate încă în discuţie în Legislativ.
Conform Codului de procedură penală, măsurile preventive sunt reţinerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauţiune, arestul la domiciliu şi arestarea preventivă.
Supravegherea persoanelor arestate la domiciliu sau aflate sub control judiciar se face de către cei aproximativ 500 de poliţişti de la structurile de supraveghere judiciară. Aceştia verifică periodic modul în care persoanele aflate sub supraveghere judiciară îşi respectă obligaţiile, iar în cazul încălcării acestora, sesizează instanţa.
