Vestea Învierii lui Iisus Christos a ajuns, în această noapte, la cei aproape 900.000 de credincioşi romano-catolici şi reformaţi din România.
În toate bisericile romano-catolice şi reformate clopotele au bătut din nou, după o tăcere de trei zile şi mii de oameni au luat lumină.
La Biserica Sfântul Mihail din Cluj-Napoca, oficierea slujbei de Paşte a început în faţa lăcaşului de cult, cu sfinţirea focului. După aceea, preoţii şi credincioşii au intrat în biserică.
La Oradea, cei mai mulţi credincioşi s-au adunat să primească vestea Învierii la Bazilica Romano-Catolică, cel mai mare amsamblu baroc din România.
Asta în timp ce bisericile din Sibiu i-au primit nu doar pe cei 15.000 de catolici şi reformaţi din oraş, ci şi pe sutele de turişti care îşi petrec Paştele în pensiunile din Mărginimea Sibiului.
Iar la Braşov, credincioşii s-au adunat în Piaţa Sfatului ca să primească lumină de la preoţii Bisericii Romano-Catolice "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel", din centrul oraşului. Sărbătoarea Învierii constituie fundamentul credinţei creştine.
Preşedintele Klaus Iohannis, de confesiune evanghelic luteran, sărbătoreşte duminică Paştele.
Deşi era aşteptat să participe alături de soţia sa, la slujba de Înviere de la Biserica Romano-Catolică „Sfânta Treime" din centrul municipiului Sibiu, şeful statului nu şi-a făcut apariţia.
Surse apropiate cuplului prezidenţial susţin că Iohannis şi soţia sa sunt plecaţi din ţară.
Biserica Catolică „Sfânta Treime" din Sibiu este lăcaşul de cult la care merg, de mai mulţi ani, Klaus Iohannis şi soţia sa.
În perioada în care a fost primar al municipiului Sibiu, Klaus Iohannis a participat frecvent la slujbele de duminică de la această biserică şi, chiar şi după ce a fost ales preşedinte, el a mers deseori la slujbele oficiate acolo.
De Crăciun, la câteva săptămâni după ce a fost validat în funcţia de şef al statului, Klaus Iohannis a participat la slujbă la aceeaşi biserică. De fiecare dată, şeful statului este însoţit de soţia sa, dar şi de câţiva dintre prietenii apropiaţi.
Anul acesta, catolicii şi ortodocşii serbează Paştele la o diferenţă de o săptămână, faţă de anul trecut când sărbătoarea a fost celebrată în aceeaşi zi. Este cea de-a treia sărbătoare a Paştilor pe care Papa Francisc o sărbătoreşte în calitate de Suveran Pontif.
In Vinerea Mare, Papa Francisc a oficiat slujba la Colosseum, la fel ca şi anul trecut. Suveranul Pontif a asistat la întreaga procesiune de la Colosseum, prin care a fost refăcut drumul crucii, cel care marchează cele 14 momente de la condamnarea la moarte a lui Iisus Hristos şi până la răstignirea şi uciderea Sa pe Crucea de pe dealul Golgotei din Ierusalim. În predica ţinută cu această ocazie, Suveranul Pontif a condamnat persecuţia creştinilor din diferite colţuri ale lumii, mai ales a celor din Orientul Mijlociu şi din Africa.
De la Marea Schismă din 1054, adică de la separarea Bisercii Creştine Ortodoxe de cea Romano-Catolică, Paştele se sărbătoreşte la intervale diferite, care variază de la o săptămână - cum se întâmplă anul acesta - la cinci săptămâni - cum a fost în 2008.
