Serviciul rus de informaţii (FSB) a răpit săptămâna trecută un agent de informaţii estonian, chiar de pe teritoriul Estoniei. Operaţiunea, demnă de filmele de spionaj, a avut loc la două zile după vizita preşedintelui american Barack Obama în capitala estoniană, Tallin şi după summit-ul NATO din Ţara Galilor în care aliaţii au decis întărirea prezenţei militare a Alianţei Nord-Atlantice în statele de pe flancul său estic.

FSB susţine că l-a arestat pe agentul Eston Kohver din cauza unor acţiuni considerate ilegale de oficialii ruşi.  Potrivit FSB, agentul eston avea asupra sa un pistol Taurus, muniţie, 5.000 de euro şi echipament special pentru înregistrări ilegale şi dar şi alt echipament destinat unei misiuni de spionaj. Autorităţile estoniene susţin că ofiţerul Kohver Eston, în vârstă de 44 de ani, a fost răpit de un comando înarmat, în timp ce era în misiune, la frontiera ruso-estoniană. Cotidianul „Postimees“ scrie că un comando rusesc ar fi venit cu un elicopter, iar la locul răpirii au fost găsite mai multe cartuşe. Serviciile speciale estoniene spun că indivizii veniţi din Rusia au bruiat comunicaţiile radio şi pe cele telefonice şi au utilizat chiar şi grenade fumigene în timpul acestei operaţiuni considerată fără precedent după 1991, potrivit şefului serviciului de informaţii estonian, Arnold Sinisalu.

Analiştii susţin că răpirea şi plasarea în arest în Rusia a ofiţerului estonian Eston Kohver este o încercare a Kremlinului de a evalua răspunsul NATO la un incident care implică unul dintre membrii săi mai mici. „Operaţiunea a fost cu sigurantă planificată şi pregătit cu grijă. Răpirea pe teritoriu estonian a fost cu siguranţă o alegere premeditată pentru a arăta că FSB-ul poate acţiona în orice moment şi pe teritoriul oricărui stat. Potrivit cotidianului estonian „Postimees“, nu este exclus ca agentul Kohver care „investiga corupţia la scară largă de la vamă“ să fi descoperit implicarea în contrabanda a unor înalţi oficiali ruşi.

 Justiţia rusă l-a inculpat pentru spionaj pe agentul Estonian. Acesta riscă până la 20 de ani de închisoare, potrivit avocatului său. Uniunea Europeană a cerut „eliberarea imediată“ a ofiţerului.