În Munţii Parângului, într-o vale imensă, pe care localnicii o ştiu drept căldarea lacurilor, se află Lacul Gâlcescu şi aproape alte zece lacuri mai mici.
Denumit pe hărţile vechi Câlcescu, lacul este situat la o altitudine de 1.925 m, la nord-est de vârful Parângul Mare, fiind cel mai întins iezer glaciar din acest masiv (3,2 hectare) şi cu o adâncime de 9.6 m.

Lacul Gâlcescu se iveşte chiar la marginea celei mai bătute poteci turistice care străbate muntele. Este declarat monument al naturii, iar împrejurimile constituie o rezervaţie naturală, geologică, floristică şi peisagistică.

Este situat într-o căldare glaciară deosebită prin varietatea florei şi rocilor glaciare. Circul Gâlcescu, modelat în granite şi granodiorite, este cel mai complex, format din mai multe trepte delimitate de rupturi de pantă.

Face parte dintr-un complex de lacuri, situate într-o zonă cu aspect etajat, în mai multe trepte. Căldarea Dracului se află pe cea mai înaltă treaptă, urmat de Lacul Păsării, pe o latură mai jos, apoi lacurile Vidal şi Pencu, ultimul fiind Lacul Gâlcescu. De aici izvorăşte râul Lotru.

Gâlcescu este singurul lac populat cu păstrăvi pe cale naturală. În aval, pe traseul Gâlcescu – Obârşia Lotrului, puţin deviat spre Cărbunele, se pot vedea cascade impresionante, cu căderi de apă de peste 10 m.

Alte lăculeţe se văd în zonă, unde singurii arbuşti care au crescut sunt scunzii jnepi şi ienuperi, adaptaţi la vântul puternic de aici.

Lacul Gâlcescu este mărginit spre sud de blocuri mari de grohotiş, adesea aflate într-un echilibru fragil. În aval de lacul Gâlcescu, ca şi pe valea Găuri, la limita superioară a pădurii de molid, creşte singuratic câte un zambru, relict glaciar, monument al naturii, reprezentant actual al vremurilor mai reci ce au bântuit şi în munţtii noştri în cuaternar.

La Gâlcescu şi în hornurile Mohorului se întâlneşte o plantă rară – Potentilla haynaldiana, alături de ghintura galbenă (Gentiana lutea), iar în Balturi şi Dobrunu poienile sunt îngălbenite de florile bulbucilor de munte.

În jgheaburile şi hornurile stâncoase, adâncite în căldările glaciare Gâlcescu şi Zănoaga, se întâlnesc plante specifice cum ar fi : Achillea schurii, Myosotis alpestris, Doronicum carpathicum, Aquilegia transsilvanica, Draba kotschii, Saxifraga, Heucherifolia.

Alături de cele menţionate mai sus, în apropierea lacului mai cresc : Salix bicolor, Carex dacica  longifolia, Hieracium alpinum var. Stefureacii şi multe altele, încadrate într-un peisaj de o neasemuită frumuseţe.

Pe stâncile abrupte ale vârfului Găuri din Munţii Parâng se pot observa caprele negre, ursul, lupul, mistreţul, vulpea, pisica sălbatică sau râsul.

Pentru a ajunge la lacul Gâlcescu, traseul cel mai indicat este din  Novaci, pe DN 67C (Transalpina), spre Rânca, drum de legătură între Novaci-Obârşia Lotrului-Sebeş-Alba. Pe acest drum la circa 10 km de staţiunea Rânca, după ce se trece de vârful Păpuşa, începe traseul turistic marcat cu bandă roşie.

Pe lângă acest traseu mai există încă alte 4 trasee turistice ce pot fi realizate de turiştii pasionaţi de drumeţii montane şi cu echipament corespunzător. Exista o bază de salvamont în Novaci-Rânca pentru cazuri de urgenţă. Traseele sunt marcate corespunzător şi unele dintre ele sunt practicabile şi cu maşina.