Apicultorii români vor taxe vamale pentru mierea importată din ţările extracomunitare în vederea protejării producţiei interne, în condiţiile în care, anual, se importă în jur de 2.000 de tone de miere şi surogate, respectiv 15 – 20% din consumul intern, iar preţurile acestor produse sunt mult sub costurile la care produc apicultorii autohtoni.

„Problema noastră este că România importă aceste surogate, care depăşesc uneori şi 2.000 de tone, ceea ce înseamnă 15 — 20% din consumul intern, iar acest lucru nu va ajuta agricultura României. Înţeleg schimburile intracomunitare, dar nu înţeleg de ce nu putem aduce produse din spaţiul extracomunitar cu taxe vamale, astfel încât să putem avea o protecţie pe producţia internă”, a declarat, vineri, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea, la Târgul Naţional al Mierii.

Acesta a precizat că o mare problemă pentru apicultura din România este cea a preţului şi a calităţii mierii, din acest motiv ACA propunând modificarea legislaţiei, astfel încât să nu mai fie permis amestecul mierii.

„Trebuie să recunoaştem că sunt şi apicultori interesaţi să producă mai ieftin şi sunt cazuri accidentale în România unde este mai avantajos să faci miere din zahăr sau din alte siropuri. Însă, ce se întâmplă azi în hipermarketuri este dăunător pentru sector, pentru că se aduce miere din import şi se cupajează, adică se face un amestec cu miere românească. Aceasta reprezintă doar 2-3%, până în 5%, din volumul total, iar restul provine din Argentina, China sau din alte ţări şi aşa apare o scădere a preţului la raft. Atât timp cât în România se cumpără mierea polifloră cu 12 — 13 lei, noi am găsit miere adusă din afară la aceeaşi cantitate, dar la preţuri de 8 — 9 lei. Nimeni nu poate produce la un preţ şi vinde la un alt preţ. Este anormal. Am propus inclusiv Comisiei Europene, când era comisar actualul premier Dacian Cioloş, să fie modificată legislaţia şi să nu se mai permită această cupajare”, a explicat Fetea.

Reprezentantul apicultorilor a susţinut afirmaţiile ministrului Agriculturii legate de importurile de alimente, deoarece şi apicultorii români sunt defavorizaţi de unele produse venite de pe pieţele externe.

„Am discutat şi cu domnul Irimescu (ministrul Agriculturii — n. r.) şi am solicitat şi domniei sale — şi chiar susţin tot ce a ridicat vizavi de produsele alimentare importate, pentru că suntem defavorizaţi de importuri. Nici la miere nu facem abstracţie şi aducem tot felul de surogate care fac presiune mare asupra producţiei interne, ceea ce va duce la limitarea acestui sector, deşi România este percepută ca o ţară serioasă în domeniul apiculturii, cu produse de calitate”, a subliniat preşedintele ACA.

Potrivit sursei citate, ţările din care vin cele mai mari importuri de miere de calitate inferioară sunt China, Mexic şi Argentina, însă şi „Ucraina face o presiune mare în Europa” în acest sector.

„Ucraina este o ţară cu 3,5 milioane de familii de albine, de aproape trei ori mai multe decât în România, şi produce 70.000 de tone miere, dar a primit libertatea de a duce în Europa câtă miere doreşte, fără a fi contingentată, iar noi am avut de pierdut. Ucraina face o presiune mare în Europa în prezent, iar noi avem stocuri de mii de tone de miere”, a arătat şeful ACA.

În privinţa exporturilor de miere, Fetea a afirmat că aproximativ 50% din producţie pleacă pe pieţele externe, Germania fiind cel mai important partener, în condiţiile în care această ţară este cel mai mare importator şi exportator şi dictează preţul.

„Din datele statistice reiese că aproximativ 50% din producţie merge la export, în jur de 10.000 — 12.000 de tone de miere, în funcţie de an. (…) Noi avem 2-3 clienţi serioşi care ne plătesc în avans, Germania fiind unul dintre ei, dar şi cel mai mare importator şi exportator şi, oarecum, dictează preţul. Intrarea pe alte pieţe este foarte dificilă şi, de aceea, încercăm să ne menţinem clienţii vechi. Poţi să intri în ţările arabe, dar nimeni nu îţi plăteşte marfa la livrare, ci te amână la 60 sau 90 de zile, care pot să devină 5 — 10 ani şi să ai nevoie şi de recuperatori. Dacă producţia românească de miere ar fi consumată în procentaj mai mare, sigur că s-ar putea discuta de o creştere a preţului la intern, dar şi de o creştere a preţului de achiziţie, însă, în actualele condiţii, suntem la mâna importatorilor. Vedeţi că nu doar apicultura, ci şi întreaga agricultură românească exportă materie primă şi alţii câştigă banii serioşi, iar noi ne limităm să ne acoperim cheltuielile minime, de multe ori fiind chiar în pierdere”, a adăugat Ioan Fetea.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), în 2015, România a exportat 10.863 de tone de miere, în valoare de 41,48 milioane de euro, în timp ce importurile au totalizat 2.450 de tone, în valoare de 5,55 milioane de euro.

România produce, în medie, 22.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, şi deţine un efectiv de 1,47 milioane de familii de albine. La nivel naţional sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia fiind membrii ACA, cu un efectiv de 900.000 de familii de albine.

ACA este o asociaţie înfiinţată în 1958, singura cu acoperire naţională, care are 40 de filiale judeţene şi societăţi comerciale de desfacere pentru aprovizionarea apicultorilor cu toate echipamentele şi materialul genetic necesar.