Alegerile au trecut, iar marea surpriză a europarlamentarelor pare a fi actorul Mircea Diaconu.

Candidatura fostului vicepreşedinte al PNL a fost surprinzătoarea, dar, după părerea mea, bine pusă la punct de strategii PSD. Pentru că Diaconu a fost adevăratul cal troian din mijlocul liberalilor.

Mircea Diaconu, chiar dacă nu a avut o campanie electorală vizibilă, a beneficiat de sprijinul Antenei 3 şi al apropiaţilor lui Dan Voiculescu. Imaginea creată de televiziunea de ştiri a fost menită să atragă voturile nemulţumiţilor din PNL, a celor care nu au agreat ieşirea de la guvernare şi ruperea USL.

Iar scopul a fost atins. Diaconu a strâns masiv din voturile electoratului fidel al PNL şi a aruncat partidul spre unul dintre cele mai slabe scoruri din istoria formaţiunii politice.

Nu mi-a plăcut ideea de independenţă a actorului Diaconu pentru că nu l-am auzit vorbind niciodată despre proiecte, despre doctrine sau despre ceea ce ar vrea să facă în Parlamentul European.

L-am văzut apoi într-o emisiune la Antena 3, după prezentarea exit pollurilor. Moderatorii încercau să smulgă o declaraţie de la Diaconu privind afilierea la unul dintre grupurile politice din PE. Moderatorii insistau, iar actorul o ţinea sus şi tare cu independenţa sa. Că îşi va reprezenta alegătorii ca independent şi va fi o voce unică în PE.

Din nefericire pentru Mircea Diaconu, independenţii nu au niciun cuvânt de spus în Parlamentul European. Acolo, dacă nu eşti afiliat unui grup politic nu exişti. Nu îţi poţi promova proiectele, nu participi la negocieri, la stabilirea regulilor. Eşti unul dintre cei peste 700 de eurodeputaţi şi atât...

Din păcate, Mircea Diaconu a demonstrat că, de fapt, candidatura sa pentru un mandat de europarlamentar, a fost o ambiţie personală şi un plan bine pus la punct de strategi de partid. Nu a înţeles mecanismele Parlamentului European şi probabil nici nu le va înţelege în cei cinci ani de mandat.

Păcat! Păcat pentru voturile celor care au crezut sincer în el şi păcat pentru faptul că a devenit o marionetă a lui Dan Voiculescu. Eu prefer să îi păstrez imaginea din filmele „Buletin de Bucureşti” sau „Căsătorie cu repetiţie”. Atunci îmi plăcea Mircea Diaconu...acum nu îmi mai place...