Preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor, Florin Dănescu, a criticat dur măsura de reducere a comisioanelor interbancare la 0,2% pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cele de credit, afirmând că loveşte în cei care finanţează majoritar economia şi frânează recuperarea decalajelor, potrivit Mediafax.

El a comentat o ştire potrivit căreia reducerea comisioanelor de interchange este o veste bună pentru clienţii băncilor, spunând că un flux economic este format din toţi jucătorii şi nu poate fi o veste bună pentru o parte din acest flux şi o veste proastă pentru alta, vestea bună fiind în final pentru comercianţi.

Totodată, a exprimat poziţia ARB, care apreciază că trebuie menţinută capacitatea instituţiilor de credit pentru a continua investiţiile în infrastructură, pentru creşterea gradului de penetrare a plăţilor electronice, care în România este de 6%, faţă de media europeană de 30%.

De asemenea, reprezentantul instituţiilor de credit afirmă că mesajul potrivit căruia băncile au resurse şi pot susţine această modificare legislativă nu mai este de actualitate.

Membrii asociaţiei consideră că implementarea măsurilor pe care le vizează directiva europeană privind reducerea comisioanelor interbancare ar trebui realizată în România odată cu statele europene sau chiar mai târziu, până în prezent doar două ţări aplicând reglementările, respectiv Ungaria şi Polonia.

De asemenea, aceştia apreciază că reducerea ar trebui aplicată în tranşe, nu atât de brusc.

Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a afirmat marţi că aceste comisioane de utilizare a cardurilor bancare sunt excesive, iar plafonarea de la 1-1,2% la 0,2-0,3% s-ar putea face mai devreme în România decât la nivel UE, unde Parlamentul European va aproba un regulament până la finele anului.

Guvernul vrea în continuare limitarea comisioanelor interbancare pe care banca emitentă a cardului le percepe de la banca acceptatoare pentru plăţile la comercianţi, la 0,2% pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cele de credit, chiar după solicitări de reanalizare a nivelurilor sau de amânare.

„Instituţiile emitente nu pot aplica instituţiilor acceptante comisioane interbancare mai mari de 0,2% din valoarea fiecărei operaţiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de debit, respectiv comisioane interbancare mai mari de 0,3% din valoarea fiecărei operaţiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de credit“, se precizează în proiectul de lege publicat de Ministerul Finanţelor Publice, după ce iniţial prevederile erau incluse într-un proiect de ordonanţă de urgenţă a Guvernului.

Acordurile dintre instituţiile acceptante şi beneficiarii plăţilor vor conţine informaţii detaliate referitoare la valoarea comisioanelor pentru serviciile prestate acestora, a comisioanelor interbancare, precum şi a comisioanelor suplimentare aplicate în funcţie de marca şi categoria respectivelor carduri de plată.

Nerespectarea acestor plafoane va fi sancţionată cu amenzi de la 10.000 lei la 200.000 lei.

Prevederile actului normativ nu se aplică operaţiunilor cu carduri comerciale, retragerilor de numerar de la bancomate şi operaţiunilor cu carduri emise de sisteme tripartite de plată cu cardul. Acestea din urmă sunt sisteme de plată prin carduri în care funcţiile de emitere şi acceptare sunt integrate într-o singură instituţie financiară, care este şi proprietarul sistemului.

Limitarea comisioanelor, anunţată la sfârşitul lunii ianuarie, a stârnit reacţia promptă a sistemului bancar, iar lobby-ul bancherilor ajutaţi şi de banca centrală a făcut ca Guvernul să renunţe la aprobarea acestor prevederi prin OUG.

Reprezentanţii celor două mari companii de carduri, MasterCard şi Visa, au reacţionat imediat după lansarea publică a proiectului, avertizând asupra efectelor negative care ar putea apărea în urma reducerii comisioanelor interbancare.