De câţiva ani în România a apărut un copac minune. Şi-a câştigat numele datorită proprietăţii de a creşte repede, se regenerează uşor şi aduce un profit consistent fără un efort prea mare. I se mai spune şi copacul prinţesei în onoarea prinţesei Anna Pavlovna, soţia prinţului William al Olandei. Paulownia creşte foarte repede, ajungând la maturitate (aproximativ 20 de metri) în doar trei ani. Este considerat copacul viitorului.

Atât companii din ţară, cât şi din străinătate investesc masiv în pepiniere şi plantaţii de Paulownia, un copac originar din Asia. Aceasta deoarece lemnul are o valoare comercială mare iar arborii din această specie cresc de trei ori mai repede decât cei din alte specii. Cu o investiţie iniţială de 1.500-3.500 de euro, proprietarul unui hectar de teren poate obţine, în 8-10 ani, de pe urma valorificării lemnului, circa 30-48.000 de euro, în funcţie de zona în care se află plantaţia.

Cultivarea arborelui s-a răspândit mult în toată Asia de Est, mai ales în Japonia şi Coreea unde se întâlnesc plantaţii întinse. Paulownia se foloseşte pentru reîmpăduriri în mai multe ţări printre care Australia, Germania, Bulgaria, România şi în China, ţara de origine.

Copacii din specia Paulownia au început să fie plantaţi în România în urmă cu doar câţiva ani, astfel că aceste culturi nu au ajuns încă la vârsta optimă pentru ca lemnul să fie recoltat. De aceea, nu se poate face încă o analiză a profitabilităţii plantaţiilor cu Paulownia în România.

O firmă din Bistriţa a investit în Paulownia şi deţine sere pe o suprafaţă de peste trei hectare, unde produce răsaduri pe care le vinde atât local, cât şi în străinătate, în ţări precum Grecia, Ungaria sau chiar Iran. În ţară, puieţii obţinuţi la Bistriţa au ajuns în plantaţii din Suceava, Bihor sau Constanţa.

Paulownia este şi o plantă ornamentală, pentru parcuri, grădini. Este una dintre plantele care absoarbe noxele şi produce mult oxigen, datorită frunzelor mari, dar are şi nişte flori frumoase. Crengile se folosesc ca biomasă, iar frunzele pentru furajarea animalelor pentru că au un conţinut de 20% proteine, ca şi lucerna. Din florile care înfloresc primăvara se poate obţine o miere de calitate, asemănătoare cu cea de salcâm. Mierea de Paulownia are un gust remarcabil, este aromată, de culoare deschisă şi se poate compara doar cu mierea de salcâm având aceeaşi calitate. Mierea de Paulownia mai este folosită ca şi medicament, ajută la tratarea bronşitei şi alte boli respiratorii şi de asemenea mai este folositoare şi la îmbunătăţirea digestiei. Aceste proprietăţi ale mierii de Paulownia sunt datorate substanţelor biologic active din flori,care la rândul lor sunt utilizate în produsele alimentare. Producţia de miere de albine/hectar este în jur de 700 kg.

Lemnul este semipreţios, de o culoare foarte deschisă, foarte rezistent şi ultra-uşor, cântăreşte foarte puţin şi este foarte apreciat, având un preţ foarte bun. Lemnul de Paulownia are o valoare comercială apropiată de cea a nucului şi este folosit, printre altele, la fabricarea de instrumente muzicale, piese de mobilă, parchet, construcţii navale, de locuinţe şi amenajări exterioare, construcţii aeronautice, surfboard-uri, snowboard-uri, schiuri, construcţie de saune sau de jucării. Totodată, lemnul arborilor din specia Paulownia este de două ori mai rezistent la foc decât fagul. Deşi arde la temperaturi mai înalte, lemnul de Paulownia degajă o mare cantitate de energie. Două kilograme de lemn Paulownia oferă căldură cât un litru de motorină.

În o comparaţie cu metalele, Paulownia poate fi considerat ca fiind "aluminiul" din cadrul tipurilor de lemn de utilitate. Un metru cub din acest tip de lemn cântăreşte în jur de 310 kg. Este unul din produsele prelucrate intensiv, dintre cele mai stabile, nu se îndoaie, nici nu se deformează şi nici nu crapă. Lemnul este uşor de prelucrat, are o fineţe ridicată şi permite efectuarea unei mari varietăţi de produse finite. Poate fi vopsit, lăcuit sau se poate adăuga adeziv. Nu este uşor inflamabil şi este rezistent la apă. Textura sa şi culoarea sunt asemănătoare cu ale frasinului. Alt avantaj ar fi că nu este nevoie să răsădiţi alte plante după tăiere. Are capacitatea de a se regenera chiar de 3-5 ori.

SURSA: ZF.ro